Audierile în dosarul consulului român la Chişinău Alexandru Rus, în scandalul vizelor pentru moldoveni, sunt amânate de aproape patru luni, în timp ce autorităţile moldovene lansează noi acuzaţii, de data aceasta la adresa unor angajaţi ai Ministerului Justiţiei în legătură cu acordarea cetăţeniei.
Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au trimis citaţiile pentru audierea mai multor persoane în cazul consulului român la Chişinău, Alexandru Rus, a confirmat marţi, pentru NewsIn, purtătorul de cuvânt al instituţiei, Viorel Badea. Audierile sunt aşteptate săptămîna viitoare.
Fostul ministru al justiţiei, Tudor Chiuariu, a trimis la 20 septembrie Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cererea formulată de procurorul general al Republicii Moldova în legătură cu fostul consul român Alexandru Rus.
Dosarul a fost trimis, la 21 septembrie, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Procurorii anticorupţie şi-au declinat competenţa Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, deoarece această instituţie are ca atribuţii soluţionarea cauzelor ce vizează faptele comise de cetăţenii români în străinătate. "După preluarea cauzei, Parchetul Curţii de Apel Bucureşti a trimis dosarul spre soluţionare procurorilor de la Parchetul Capitalei", a declarat marţi pentru NewsIn, Viviana Ciucă, purtătorul de cuvânt al instanţei.
Ministerul Justiţiei a precizat că cererea luării unei decizii privind începerea urmăririi penale împotriva consulului român la Chişinău, Alexandru Rus, a fost formulată în temeiul articolului 81 din Tratatul dintre România şi Republica Moldova privind asistenţa juridică în materie civilă şi penală, semnat la Chişinău la 6 iulie 1996 şi ratificat de România prin Legea nr. 177/1997.
Potrivit Convenţiei de la Viena cu privire la relaţiile diplomatice din 18 aprilie 1961, Alexandru Rus, în calitate de consul al României la Chişinău, beneficiază de imunitate în faţa legii penale a Republicii Moldova. Pe baza dosarului transmis de autorităţile judiciare din Republica Moldova, urmează ca organele de urmărire penală competente să stabilească dacă sunt suficiente indicii pentru începerea urmăririi penale.
Procuratura Generală a Republicii Moldova a solicitat în septembrie Ministerului Justiţiei de la Bucureşti examinarea materialelor pentru începerea urmăririi penale în privinţa consulului român la Chişinău, Alexandru Rus, suspectat de abuz în serviciu şi corupere pasivă. În cadrul acestei cauze penale, a fost documentată activitatea ilegală a Inei Russu, directorul unei agenţii de turism, care a intermediat şi favorizat obţinerea ilegală de vize româneşti pentru cetăţenii moldoveni. În activitatea ilegală a acesteia a fost implicat, potrivit Procuraturii, şi consulul Alexandru Rus, care, abuzând de poziţia sa oficială, a acordat nejustificat vize de intrare în România anumitor cetăţeni moldoveni fără a verifica autenticitatea actelor depuse de agenţia de turism a suspectei.
Pe de altă parte, Ministerul de Interne al Republicii Moldova a anunţat marţi că a anihilat o reţea care furniza ilegal servicii de redobândire a cetăţeniei române, în care ar fi implicaţi şi doi funcţionari din Ministerul Justiţiei de la Bucureşti. Adjunctul ministrului de interne, Valentin Zubic, a declarat marţi într-o conferinţă de presă că a fost reţinut în flagrant un grup de persoane care a fost filat timp de şapte luni.
Potrivit oficialului moldovean, 135 de persoane şi-ar fi redobândit cetăţenia română pe această cale, iar documentele a peste 560 de persoane sunt în curs de examinare. Potrivit lui Zubic, din componenţa grupului făceau parte două persoane care aveau dublă cetăţenie, dintre care una locuia la Chişinău, iar cealaltă la Bucureşti. În schimbul serviciilor, membrii reţelei primeau de la cetăţeni între 150 şi 300 de euro, în funcţie de urgenţa solicitărilor pentru examinarea cazurilor.
Zubic spune că în acest caz au fost implicaţi şi doi funcţionari din cadrul Ministerului Justiţiei de la Bucureşti, iar dosarele celor doi au fost expediate instanţelor de la Bucureşti prin intermediul Procuraturii Generale.
Secretarul de stat din Ministerul român al Justiţiei, Gheorghe Mocuţa, a declarat marţi pentru NewsIn că deocamdată "nimeni nu a prezentat niciun suport pentru acuzele" aduse de autorităţile de la Chişinău. "Deocamdată sunt doar declaraţii. Nimeni nu va ascunde ceva în cazul în care va exista un suport pentru astfel de afirmaţii", a spus Mocuţa.
Acelaşi oficial moldovean care a făcut marţi anunţul privind presupusa implicare a funcţionarilor Ministerului Justiţiei într-o reţea de acordare ilegală a cetăţeniei române, Valentin Zubic, informa, în vara anului trecut, într-o conferinţă de presă, că un diplomat de rang înalt din cadrul Ambasadei României la Chişinău este suspectat de corupţie, după ce ar fi primit mită pentru a facilita acordarea vizelor cetăţenilor moldoveni într-un timp mai scurt. Anunţul a declanşat un adevărat scandal diplomatic între Bucureşti şi Chişinău, iar diplomatul respectiv, Alexandru Rus, fostul şef al secţiei consulare de la Chişinău, a fost rechemat de la post.
Ministerul român de Externe, prin Ambasada României la Chişinău, nu a fost notificată în legătură cu cazul celor doi angajaţi ai Ministerului Justiţiei care ar fi fost implicaţi în reţeaua de acordare ilegală a cetăţeniei române, a declarat marţi pentru NewsIn purtătorul de cuvânt al MAE, Ilie Bănică. Cadrul bilateral existent permite comunicarea directă cu Ministerul Justiţiei, a explicat oficialul român, astfel încât nu exista obligativitatea notificării MAE de către autorităţile de la Chişinău.
Biroul Cetăţenie din Ministerul român Justiţiei asigură practic secretariatul Comisiei pentru constatarea condiţiilor de acordare, redobândire, retragere a cetăţeniei române şi renunţare la cetăţenia română, compusă din magistraţi desemnaţi din cadrul Tribunalului Bucureşti.
Cererea de acordare a cetăţeniei române se depune personal la sediul Direcţiei de Cetăţenie . Preşedintele Comisiei de cetăţenie fixează un termen (nu mai mare de 6 luni) pentru soluţionarea cererii şi dispune prin rezoluţie completarea dosarului. Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării cetăţeniei române, conform legii. În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute de lege, mai exact, cunoaşterea limbii române (scris şi citit), cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească, cunoaşterii prevederilor Constituţiei şi a Imnului Naţional.
Sursa: NewsIn
Editor Bianca Toma
Editor senior Luana Pavaluca
