În studiul „100 cele mai presante prbleme ale anului 2007”, experţii IDIS „Viitorul” menţionează că iniţiativele preşedintelui Voronin privind liberalizarea economiei nu au fost consultate în prealabil cu mediul de afaceri. În general, efectul acestor iniţiative este nul, iar amnistia fiscală va avea un efect pronunţat negativ asupra bugetului de stat şi a disciplinei fiscale.
Potrivit experţilor, este absurd şi neclar modul în care autorităţile au determinat rata de impozitare de 5% a capitalului legalizat. Deşi s-a mizat pe obţinerea a 1 mlrd USD de pe urma leglizării, încasările în mai-decembrie 2007 au constituit doar 3 mil. lei (aproximati 250 mii USD). În opinia autorilor studiului, pentru a stimula agenţii economici să-şi legalizeze capitalul, este necesare ca impozitul la legalizare să fie egal cu 2,1%-3%.
În ceea ce priveşte amnistia fiscală, experţii menţionează că din cauza acestei iniţative bugetul va pierde peste 2,5 mlrd. lei, pe când în realitate suma posibilă de încasat este de 1 mlrd. lei, iar datoriile iertatet se referă la întreprinderile, care după iertarea datoriilor, vor acumula alte datorii. Potrivit experţilor, din experienţa anilor precedenţi, ratările anuale directe vor constitui 200-250 mil. lei. Mai mult, susţine autorii studiului, datoriile sunt acumulate de către agenţii economici, care au o activitatea proastă, un management precar şi o eficienţă scăzută. „Presupunem că amnistierea fiscală a fost cerută de către agenţii economici „conectaţi la putere”, în special de către întreprinerile de stat cu datorii mari la buget. Acestea vor fi favorizate de stat în detrimentul celor străine”, se arată în studiul citat. Potrivit experţilor IDIS „Viitorul”, prin aplicarea amnistiei fiscale, statul a ratat şansa de a lecui economia naţională de întreprinderile falimentzare şi neprofitabile.
Studiul mai notează că cele mai presante probleme economice din 2007 au fost intervenţia excesivă a statului în economie şi politica agrară nechibzuită.
Potrivit experţilor IDIS „Viitorul”, mediul de afaceri din Molodva este suprareglementat, iar intervenţiile statului în economie nu sunt justificate întotdeauna din puncte de vedere al logicii economice. Astfel, experţii consideră că intervenţia statului este determinată mai mult de populism, interese, avantaje fiscale sau legale pentru propriile afaceri. Potrivit studiului, statul intervine prea mult în agricultură cu indicaţii şi control asupra recoltelor, pe când, în opinia experţilor, acesta ar trebui să dezvolte infrastructura.
O altă intervenţie nejustiicată din punctul de vedere al experţilor IDIS „Viitorul”, este reglementarea preţurilor la unele mărfuri de uz casnic, alimentare şi industriale, importate în ţară, ceea ce contravine normelor OMC. De asemenea, studiul califică drept o intervenţie neargumentată în economie ultimele iniţiative ale preşedintelui privind liberalizarea economiei.
Potrivit autorilor studiului, aceste iniţiative nu au fost coordonate cu membii comunităţii de afaceri. Un alt exemplu de intervenţie nechibzuită a statului este decizia Guvernului de a subvenţiona plantarea viţei de vie, în condiţiile când vinificatorii se confruntă cu probleme de comercializare a vinurilor şi de penetrare a pieţelor externe. În aceste condiţii, potrivit studiului, trezeşte nedumerire şi iniţiativa de a încuraja sporirea volumului de producţie vinicolă.
Printre alte acţiuni nechibzuite ale Guvernului, autorii studiului menţionează oferirea compensaţiilor la achiziţionarea tehnicii agricole şi, concomitent, aplicarea TVA de 20% la importul acesteia. Reiese că subvenţiile acoperă suma TVA, adică scumpirea provocată de stat, susţin autorii studiului.
O altă problemă este TVA la exportul produselor agricole. Deşi agricultorii au solicitat în repetate rânduri anularea acestei taxe, Guvernul a făcut invers, eliberând de TVA importul de cereale, făină şi produse de panificaţie, în scopul asigurării securităţii alimentare.
Experţii IDIS „Viitorul” consideră că statul trebuie să se implice financiar şi organizatoric, doar în sectoarele unde sectorul privat nu manifestă interes. Potrivit lor, pentru a evita decizii şi acţiuni nechibzuite, statul ar trebui să-şi fondeze politicile şi deciziile pe analize substanţiale de fezabilitate şi a costurilor.
