Analiştii economici de la Expert-Grup susţin că importurile cresc atat de robust graţie factorilor fundamentali şi de conjunctură. Factorul fundamental constă în faptul că cererea internă pentru investiţii şi consum este foarte înaltă şi companiile moldoveneşti nu sunt în stare să facă faţă acesteia. Cât priveşte factorul de conjunctură, acesta reprezintă creşterea puternică a preţurilor pentru energie.
Totodată, Expert-grup menţionează existenţa unei creşteri sănătoase. „Însă această creştere nu trebuie să servească drept cauză pentru supraaprecieri din partea observatorilor economici sau a factorilor de decizie”, se arată în analiza „Expert-Grup”. Prima supraapreciere se refera la faptul că Uniuneă Europeană a devenit principala destinaţie a exporturilor moldoveneşti în dauna pieţei CSI. Potrivit analiştilor, acesta este un semiadevăr, deoarece există doi factori care au favorizat avansarea exporturilor pe piaţa comunitară. Primul, aderarea României şi Bulgariei la UE pe 1 ianuarie 2007 a însemnat un exerciţiu aritmetic de adaugare a datelor privind comerţul exterior al acestora la datele UE. Dacă exporturile destinate României şi Bulgariei vor fi excluse din statistica curentă, exporturile în CSI vor depăşi cele destinate UE cu circa 20%. Al doilea factor constă în faptul că instituirea embargoului de vinuri în Rusia a redus semnificativ ponderea Rusiei, şi deci a CSI, în totalul exporturilor moldoveneşti. Odată cu reluarea exportului de vinuri în Rusia, tendinţa de creşterea cotei UE în totalul exporturilor moldoveneşti poate încetini. A altă supraapreciere, potrivit analiştilor de la Expert-Grup, se refera la faptul că „sporirea exporturilor către ţările Uniunii Europene demonstrează competitivitatea produselor autohtone”.O asemenea concluzie este incorectă, deoarece creşterea exporturilor pe piaţa europeană a dus şi la reconfigurarea categoriilor de produse exportate de Republica Moldova. Astfel, a sporit exportul de textile, care au devansat „produsele alimentare şi băuturile alcoolice”, şi unele articole din metale (deşeuri metalice, care deseori sunt re-exportate) care beneficiază de condiţii mai favorabile pentru exportul în UE în cadrul GSP+.
În cpncluzie, experţii afirmă că nu poate fi vorba de sporirea generală a competitivităţii exporturilor moldoveneşti. „Mai degrabă, acestea trec printr-o restructurare atât geografică, cât şi asortiment, dar totuşi în limitele conturate încă în deceniul trecut. Exporturile noastre rămân a fi intensive din punct de vedere a inputului de muncă, dar nu şi tehnologic”, mai notează analiştii de la „Expert-Grup”.
