Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a revenit luni în Bulgaria într-o vizită de lucru, după ce a mai fost în această ţară în urmă cu o lună şi jumătate, şi a avut convorbiri cu preşedintele Bulgariei, Gheorghi Părvanov, inclusiv pe tema facilitării vizelor, informează corespondentul NewsIn.
Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei moldovene, în cursul întrevederii dintre Părvanov şi Voronin "a fost exprimat interesul reciproc pentru consolidarea dialogului moldo-bulgar pe diverse planuri, evidenţiindu-se în acest sens unele priorităţi pentru anul 2008". Printre acestea au fost menţionate facilitarea regimului de vize cu Bulgaria pentru cetăţenii moldoveni şi participarea investitorilor bulgari la proiecte de dezvoltare a infrastructurii de transport în Republica Moldova.
La începutul săptămânii trecute la Sofia au avut loc consultări interministeriale moldo-bulgare, în cadrul cărora partea bulgară şi-a reiterat disponibilitatea de a facilita regimul de vize pentru cetăţenii moldoveni, în perspectiva dezvoltării relaţiilor Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. Astfel, s-a convenit că cetăţenii Republicii Moldova care dispun de vize Schengen, precum şi de vize pentru România şi Cipru sau de permise de şedere într-una din ţările Uniunii Europene să fie scutiţi de vize pentru tranzitarea teritoriului bulgar.
Pe lângă aceasta, se preconizează extinderea regimului de facilitare a acordării vizei bulgare. Posesorii de vize Schengen vor primi vize bulgare în ziua depunerii cererii, la fel ca şi sportivii care vor prezenta autorităţilor consulare invitaţii la competiţii confirmate de cluburile din care fac parte. Noul regim al vizelor urmează să intre în vigoare după aprobarea lor de către Guvernul Bulgariei, care ar putea interveni în primăvara acestui an. Pe de altă parte, în plin Război Rece cu Bucureştiul pe tema vizelor şi mai ales a acordării cetăţeniei, Chişinăul doreşte să continue negocierile cu Bulgaria în vederea reducerii sau chiar anulării costului de viză pentru cetăţenii Republicii Moldova care doresc să viziteze această ţară.
Duminică, vicepreşedintele bulgar Anghel Marin a anunţat că circa 11.000 de cetăţeni bulgari şi 14.000 de macedoneni au primit cetăţenie bulgară în ultimii şase ani. Perspectiva aderării Bulgariei la UE în 2007 a făcut ca această ţară să fie asaltată de solicitări de cetăţenie din partea unor cetăţeni din cele două ţări care invocau origini bulgare pentru a putea obţine paşaport european. Între 2002 şi 2007, 39.000 de macedoneni şi moldoveni au solicitat cetăţenie bulgară. În primul an după aderarea Bulgariei, peste 12.400 de cetăţeni străini au solicitat paşaport bulgar, mai mult de jumătate dintre ei provenind din Macedonia, iar 1.000 din Republica Moldova.
Vicepreşedintele bulgar a subliniat că tot mai mulţi dintre cei care au solicitat cetăţenie bulgară au folosit documente de identitate false şi a spus că adesea, intermediarii, care sunt plătiţi de infractori căutaţi prin Interpol, încearcă să intensifice presiunea presei asupra autorităţilor pentru a acorda cetăţenie.
Preşedinţii Părvanov şi Voronin au abordat marţi şi subiectul legat de minoritatea bulgară din Republica Moldova şi asigurarea drepturilor ei, menţionând în context importanţa "intensificării contactelor cultural-umanitare" şi "necesitatea coordonării şi pe viitor a acţiunilor legate de activitatea Universităţii de Stat din oraşul Taraclia", localitate moldoveană populată de o majoritate etnică bulgară. De interes pentru cei doi preşedinţi au fost şi "aspecte legate de organizarea şi desfăşurarea zilelor culturii bulgare în Republica Moldova". La precedenta întâlnire dintre cei doi preşedinţi, în decembrie, Gheorghi Părvanov mulţumea autorităţilor moldoveneşti "pentru condiţiile create minorităţii bulgare din Republica Moldova, care oferă largi posibilităţi pentru dezvoltarea culturală şi afirmarea identităţii naţionale".
Autorităţile moldovene au respins, în schimb, în mod repetat înfiinţarea unui institut cultural român la Chişinău, iar preşedintele Voronin a acuzat adesea România că de amestec în treburile interne ale Republicii Moldova prin faptul că finanţează ziare şi partide moldovene. De asemenea, nu de puţine ori, autorităţile moldovene s-au arătat interesate de experienţa Bulgariei în relaţiile cu Uniunea Europeană şi au ocolit ofertele României de asistenţă în acest sens.
Marţi, preşedintele Vladimir Voronin l-a invitat pe omologul său bulgar să efectueze o vizită în Republica Moldova în cursul acestui an, invitaţie acceptată de Gheorghi Părvanov. Premierul bulgar Serghei Stanişev este aşteptat, la rândul său, la Chişinău în luna februarie.
Ultima dată preşedintele Voronin a fost în vizită în Bulgaria în urmă cu o lună şi jumătate, la 11 decembrie, pentru a participa la ceremoniile prilejuite de marcarea a 130 de ani de la eliberarea oraşului Plevna, unde a dezvelit şi o placă comemorativă în memoria "voluntarilor moldoveni" căzuţi în războiul ruso-turc. Voronin i-a vorbit atunci lui Gheorghi Părvanov despre sacrificiul "celor 12.000 de moldoveni" în luptele de la Plevna, evitând să se refere la rolul armatei române în eliberarea de sub ocupaţia otomană. "Ne amintim cu mândrie că anume de la Chişinău, din capitala actualei Moldove suverane, a început marşul eliberator al armatei ruse în Bulgaria. Ştim cât de sincere au fost sentimentele compatrioţilor mei, care s-au înrolat cu miile ca voluntari în componenţa Armatei dunărene şi armatei neregulate bulgare. Zeci de mii de moldoveni, ucraineni, ruşi şi, desigur, bulgari s-au încadrat în armata eliberatoare ", a spus Voronin în discursul său de la ceremonie.
Vizita preşedintelui Voronin la Sofia intervine după ce săptămâna trecută şeful statului moldovean a fost la Moscova, unde a avut o întrevedere cu omologul său rus, Vladimir Putin. La rândul său, liderul de la Kremlin s-a aflat cu două săptămâni în urmă la Sofia, unde a semnat un important, dar controversat acord energetic referitor la conducta de gaz South Strem. Influentul grup energetic public din Rusia, Gazprom, a încheiat săptămâna trecută şi un acord de parteneriat cu Serbia pentru participarea la South Stream, ceea ce analiştii au interpretat ca fiind o lovitură a Moscovei dată proiectului Nabucco, susţinut de UE şi SUA şi la care participă şi România.
Sursa: NewsIn
Editor senior Luana Pavaluca
