Experienţa primelor două săptămîni de după intrarea în vigoare a Acordul privind facilitarea eliberării vizelor, semnat de Moldova şi UE, a lăsat impresii confuze solicitanţilor de vize, afirmă Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT), într-un comentariu publicat pe siteul ADEPT.
Potrivit lui, Boţan, pe de o parte, Centrul Comun de Vize de pe lângă ambasada Ungariei şi-a însoţit reluarea activităţii în condiţiile Acordului de o informare adecvată a solicitanţilor. Pe de altă parte, în activitatea consulatelor unui şir de state UE nu au intervenit nici un fel de schimbări: nu au fost măcar afişate noile reguli şi cerinţe suplimentare pentru solicitanţi; a fost aplicată taxa pentru vize cetăţenilor din categoriile desemnate drept beneficiare de facilităţi.
Expertul afirmă că facilităţile anunţate sînt oferite facultativ, deşi din textul Acordului pare a reieşi altfel.
În opinia lui Igor Boţanm începutul aplicării practice a prevederilor Acordului a scos la iveală un şir de inconsistenţe ale acestuia. Astfel, deşi reprezentanţii organizaţiilor societăţii civile sunt printre beneficiarii regimului de facilităţi, sunt omişi din lista celor scutiţi de plata pentru viză.
În schimb, inconsistenţele în privinţa oamenilor de afaceri şi a jurnaliştilor chiar că nu pot fi trecute cu vederea. Astfel, pentru oamenii de afaceri şi reprezentanţii organizaţiilor de afaceri se cere prezentarea unei "solicitări scrise din partea unei persoane juridice sau societăţi-gazdă […], aprobate de Camera Înregistrării de Stat (CÎS) a Republicii Moldova"?!
Cerinţele faţă de jurnalişti de a prezenta "un certificat sau un alt document eliberat de o organizaţie profesională, care să demonstreze că persoana în cauză este un jurnalist calificat, precum şi un document eliberat de angajatorul persoanei în cauză, care stipulează că scopul călătoriei îl reprezintă desfăşurarea unei activităţi de natură jurnalistică", de asemenea, trezesc nedumeriri şi ridică semne de întrebare.
Igro Boţan admite că, de fapt, se pare că prevederile invocate crează, mai degrabă, condiţii pentru germinarea corupţiei în mediile adiacente jurnalismului.
Totodată, solicitanţii de vize trebuie şi în continuare să prezinte carnetele de muncă, precum şi dovezi că îşi achită facturile pentru serviciile comunale, ce reprezintă practici învechite.
La inconsistenţele şi procedurile umilitoare invocate mai sus se adaugă şi contrastul dintre tratamentul faţă de simplii cetăţeni moldoveni şi faţă de cei care îi guvernează. Astfel, elitei guvernante, deţinătoare de paşapoarte diplomatice, Acordul îi oferă regim fără vize (Articolul 10), lucru care indică că, de fapt, nu este justificată denumirea – "Acord privind facilitarea eliberării vizelor". Pentru guvernanţi nu e vorba de facilitare, ci de absolvire de vize.
”În concluzie, se poate constata un adevăr amar – a fi cetăţean moldovean înseamnă a genera în mod automat suspiciuni că doreşti să-ţi părăseşti ţara pentru a te stabili ilegal în UE. Din păcate, comportamentul multora din concetăţenii noştri alimentează în permanenţă aceste suspiciuni. În acest fel, nu ne rămîne decît să-i atribuim Acordului un rol educativ pentru moldoveni, sugerîndu-le: să devină oameni decenţi; să-şi facă relaţii în spaţiul UE pentru a putea primi scrisori de invitaţie; să-şi găsească un loc de muncă bine plătit în ţară, măcar în măsură să acopere achirea serviciilor comunale; sa devină buni profesionişti; să devină membri ai sindicatelor etc”, mai notează Igor Boţan.
