Dupa proclamarea independentei Kosovo si recunoasterea sa, din primele zile, de tarile mari ale Uniunii Europene – Marea Britanie, Franta si Germania - Rusia a incetat brusc sa vehiculeze, ca posibila masura de retorsiune, recunoasterea independentei teritoriilor secesioniste din spatiul ex-sovietic.Amenintarea Moscovei ca secesiunea Kosovo ar constitui un “precedent” sau un “model” pentru rezolvarea conflictelor din fosta URSS nu este credibila cata vreme Moscova mai vrea sa traga un profit din politica sa in relatia cu vestul, cu tarile CSI si cu organizatiile internationale. Cei care se tem de exploatarea “precedentului” Kosovo de catre Rusia pierd din vedere ca Moscova este mai mult decat multumita sa exploateze starea actuala “inghetata” a conflictelor din spatiul sau de influenta. Lucru pe care il va putea realiza cu costuri mici, cata vreme Vestul nu va face o prioritate din rezolvarea conflictelor din spatiul ex-sovietic.Exista semnale ca Moscova s-a concentrat acum asupra amenintarii celei mai specifice, recunoasterea “independentei” regiunilor Abhazia si Osetia de Sud. Rusia este cea care a numit regiunile din Georgia “primii candidati” la secesiune dupa Kosovo. Ceea ce contrazice pretentia Moscovei ca solutionarea conflictelor separatiste (din Europa si din lume) sa urmeze un standard unic. In realitate, “primii candidati” au fost alesi selectiv in virtutea inamicitiei fata de Georgia, tara din imediata sa vecinatate (spre deosebire de Transnistria sau Nagorno Karabah), ceea ce reflecta dorinta Moscovei de a da “mana libera” Armeniei in Karabah, pentru a avea in schimb initiativa in cele doua teritorii georgiene. Acestea sunt, in mare parte, motivele pentru care Rusia a acordat cu generozitate cetatenie etnicilor din Abhazia si Osetia de Sud, pentru a cere in faza urmatoare dreptul de a-i proteja pe rusi, inclusiv prin prezenta militara in Georgia. Aceeasi libertate (de acordare a cetateniei si protectie a cetatenilor) a fost lasata in Karabah Armeniei. Rusia negociaza si cu Republica Moldova o reglementare care ar lasa Transnistria intre hotarele acesteia, in schimbul unui control politic si militar al Rusiei asupra republicii “reunificate” in acest fel.
Aceste abordari diferite anuleaza argumentul Rusiei despre “precedentul Kosovo” aplicabil pentru toate situatiile. Aplicand “precedentul” la randul sau unilateral, doar pentru Abhazia si Osetia, Kremlinul s-ar fi expus criticilor de singularizare a Georgiei ca tinta a unei agresiuni. Cu trupele rusesti si administratia rusa desfasurate in cele doua regiuni, recunoasterea de catre Rusia a independentei celor doua ar fi fost percepute de comunitatea internationala ca un act de ocupatie si anexare. Moscova este mai avantajata de situatia “inghetata” de acum decat de un asemenea scenariu.Dupa Kosovo, Moscova schimba tonulPe masura ce declaratia de independenta a Kosovo si recunoasterea sa de catre Vest au devenit tot mai probabile, Moscova pare sa fi inteles ca amenintarile sale impotriva Georgiei erau ceva contrar uzantelor, si incearca sa gaseasca o iesire din impas. La intalnirea anuala cu presa de saptamana trecuta, ultima inainte de retragerea sa de la Kremlin, presedintele Vladimir Putin a denuntat drept “ilegale” planurile Vestului de a recunoaste Kosovo, declaratiile occidentale ca situatia Kosovo este singulara au fost calificate drept “minciuni” – dar imediat Putin a declarat ca Rusia nu se va lasa “provocata” de actiunile ilegale. “Daca cineva ia decizia proasta nu inseamna ca noi trebuie sa procedam in acelasi fel. Noi nu vom intra in jocul murdar, actionand ca si cand recunoasterea secesiunilor (din spatiul CSI, n.r.) ar fi consecinta fireasca”. La intalnirile recente cu liderii Abhaziei si Osetiei de Sud, Serghei Bagaps si Edvard Kokoiti, ministrul de Externe rus Serghei Lavrov s-a marginit sa spuna ca Rusia isi va “reconsidera” politica fata de cele doua regiuni, “luand desigur in considerare cazul Kosovo in viitoarele relatii cu Abhazia si Osetia de Sud”. Nimic, in comunicatele diplomatice, despre recunoasterea unor eventuale secesiuni. Nici declaratia comuna a camerelor Legislativului rus dupa proclamarea independentei Kosovo, care condamna actul, nu pomeneste despre “recunoasterea” unei eventuale secesiuni a regiunilor din Georgia. Summit-ul CSI care incepe astazi la Moscova va restrange si mai mult discursul Moscovei in favoarea recunoasterii Abhaziei si Osetiei de Sud. Si niciuna din republicile CSI, nici macar Armenia, nu se vor pronunta pentru recunoastere, anticipa analistul american Vladimir Socor. Daca Vladimir Putin ar recurge la asemenea amenintari, s-ar gasi izolat printre liderii CSI. Iata de ce, politica agresiva a Moscovei din ultimii doi ani, si-a gasit sfarsitul odata cu independenta Kosovo, conchide analistul Socor.
Sursa: Cronica Romana
