Interlic.md

Discriminarile la care sunt supusi in continuare românii din Valea Timocului fac obiectul unui proiect de rezolutie pe care Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei o va dezbate in luna aprilie, transmite HotNews.ro . Modul in care, de o saptamana incoace, sarbii isi declara dragostea pentru Romania si poporul roman este diametral opus de modul in care Serbia a tratat, de-a lungul anilor, etnicii vorbitori de limba romana. Pana in vara anului trecut, o mare comunitate de romani, peste 100 de localitati din Valea Timocului, nici macar nu era recunoscuta ca minoritate nationala. Iar cand, in sfarsit, au fost inclusi in statistici, romanii au ales sa fie numiti vlahi. Astfel ca, oficial, Serbia are o minoritate de romani in Voivodina, care beneficiaza de invatamant, mass-media si slujbe religioase in limba materna, si alta de vlahi in Timoc, care inca nu are, juridic, nici macar limba materna.Din cauza sesizarilor depuse in anii 2003-2004 la institutiile europene, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei (APCE) a cercetat, din 2005, situatia monitoritatilor din Serbia, mai ales pe cea a vorbitorilor de limba romana din estul tarii.Proiectul de rezolutie adoptat luna aceasta de Comisia pentru Drepturilor Omului a APCE arata ca in ultimii ani situatia minoritatilor s-a imbunatatit, dar atrage atentia autoritatilor sarbe ca legile adoptate in acest sector nu au valoare daca nu sunt puse in aplicare. In document se precizeaza ca mai trebuie reglat invatamentul in limbile minoritatilor si ca, de urgenta, trebuie adoptata o lege care sa lupte impotriva discriminarii de orice fel.Proiectul de rezolutie va fi discutat in plenul APCE in sesiunea din luna aprilie.Draghisa Kostandinovici, prim-vicepresedintele Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane din Serbia, a declarat pentru HotNews.ro ca relatiile intre populatia sarba si cea vorbitoare de limba romana s-a relaxat in ultimii ani. "S-a spart gheata, s-au mai deschis si romanii. Nu se mai pune problema sa se ascunda, sa le fie frica sa vorbeasca romaneste in institutii", a precizat Kostandinovici.In ceea ce priveste recunoasterea comunitatii de romani din estul Serbiei, el spune ca simpla acceptare a inregistrarii Consiliului National al Valahilor, in august 2007, nu inseamna recunoasterea existentei comunitatii etnice. "E adevarat ca e un pas inainte. Macar se face o diferenta si se recunoaste ca nu suntem sarbi", a precizat Kostandinovici. El a mai precizat insa ca problema invatamantului, a presei si a slujbelor religioase va putea fi rezolvata abia dupa ce se va stabili care este limba materna a comunitatii: “Cand a fost inregistrat Consiliul Valahilor au fost scoase din statut prevederile care stabileau ca limba materna este romana. 'Vom vedea care va fi' au zis atunci autoritatile”.El a adaugat ca la intalnirea Consiliului National al Minoritatii Nationale Romane din Serbia, programata pentru marti, 26 februarie, va fi discutata din nou problema comunitatii, mai ales prin prisma deschiderii pe care populatia si autoritatile sarbe par sa o aiba fata de romani, dupa ce Bucurestiul nu a recunoscut independenta autoproclamata a provinciei Kosovo.