Plecarea din functie a premierului Tarlev da semnalul unor schimbari fundamentale in stanga PrutuluiAnuntul surpriza de ieri al demisiei premierului de la Chisinau, Vasile Tarlev, a declansat o serie de speculatii cu privire la viitorul Republicii Moldova. Demisia lui Tarlev vine la scurta vreme dupa incheierea congresului Partidului Comunistilor aflati la guvernare, remanierea guvernamentala putand constitui un semnal pentru declansarea alegerilor anticipate. In conditiile in care comunistii au pierdut Primaria Chisinaului in fata tanarului Dorin Chirtoaca, erodarea comunistilor aflati la guvernare de sapte ani poate duce la o infrangere in alegerile la termen din 2009.
La Chisinau se speculeaza ca aceste eventuale alegeri anticipate ar putea fi organizate si in Transnistria pentru a marca o eventuala reunificare a Republicii Moldova, chiar si in lipsa retragerii trupelor ruse.
Premierul demisionar al Republicii Moldova, Vasile Tarlev, a declarat ca exista cinci candidati pentru a-l inlocui la conducerea Guvernului de la Chisinau, succesorul sau urmand sa fie aprobat cat mai curand de Parlament, relateaza Jurnal de Chisinau preluat de Mediafax. Tarlev a subliniat ca se va retrage din politica. "Nu vreau sa fac politica. Vreau sa ma ocup de afaceri, pentru ca ma pricep in acest domeniu", a precizat el, ezitand sa raspunda insa explicit la intrebarea daca va candida pentru functia de presedinte al tarii. Cererea de demisie a fost acceptata de presedintele Vladimir Voronin care a participat la sedinta de miercuri a Guvernului. Liderul de la Chisinau a precizat ca cererea de demisie reprezinta o traditie noua pentru ca de la proclamarea independentei republicii, nici un guvern nu a plecat la cererea premierului. Conform Constitutiei Republicii Moldova, premierul va exercita in continuare interimatul pana cand presedintele va nominaliza un candidat pentru functia de sef al Cabinetului de Ministri. Candidatul desemnat urmeaza sa ceara in termen de 15 zile votul de incredere al Parlamentului privind programul si componenta noului Guvern, precizeaza Moldpres.
Varianta dura
Inlocuitorul lui Vasile Tarlev ar putea fi vicepremierul Victor Stepaniuc, unul dintre promotorii activi ai teoriei "moldovenismului". Stepaniuc a publicat in urma cu patru ani volumul "Statalitatea Republicii Moldova", volum pe care a incercat sa-l transforme in cursul acestui an in lucrare de doctorat - insa aceasta lucrare i-a fost respinsa de Comitetul pentru istorie din cadrul Academiei de la Chisinau.
Victor Stepaniuc a fost numit in functia de vicepremier la mijlocul lunii ianuarie, intrarea sa in executiv marcand o serie de schimbari. Primul oficial demis a fost ministrul Ecologiei, Constantin Mihailescu, acuzat de abuz in serviciu si delapidare. A urmat reprezentantul Republicii Moldova la ONU, Alexei Tulbure, acuzat de infractiuni similare. Ulterior, a fost inlaturat din functie, la cererea sefului statului, directorul Agentiei pentru Reglementari in Telecomunicatii, Stanislav Gordea, iar ministrul Dezvoltarii Informationale, Vladimir Molojen, a fost criticat. Saptamana trecuta a fost demis directorul Administratiei de Stat a Aviatiei Civile, Valentin Vizant. Presedintele Vladimir Voronin declara luni ca demiterile au fost necesare pentru a imbunatati situatia in cadrul Guvernului, dar si "pentru ca oamenii obosesc de aceleasi fete".
Solutia cosmetizata
Un alt posibil inlocuitor al lui Vasile Tarlev ar putea fi actualul presedinte al Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu - vazut de multi ca un comunist deschis catre reforme. Inaintea organizarii congresului comunistilor de saptamana trecuta, au circulat mai multe zvonuri privind intentiile lui Marian Lupu de a parasi partidul comunistilor. Vladimir Voronin a respins aceste speculatii in cadrul unei conferinte de presa, afirmand ca "tot lucrul trebuie sa se faca in echipa" si amintind cum Lupu a fost promovat de comunisti in toate functiile publice, precum si despre alegerea acestuia in calitate de membru al CC al PCRM. "Marian Lupu este si va fi in echipa", a conchis Voronin, punind capat zvonurilor potrivit carora presedintele Parlamentului ar putea parasi randurile formatiunii de guvernamant.
Ghimpele din coasta Rusiei
Intr-un raport publicat ieri, Ministerul de Externe al Federatiei Ruse a subliniat problemele ridicate de infiintarea unor baze americane pe teritoriul Romaniei. Aparut cu doua saptamani inainte de preconizata vizita a presedintelui rus Vladimir Putin la summitul NATO-Rusia de la Bucuresti, acest document oficial descrie relatiile romano-ruse in termeni ce confirma declinul lor din ultimii ani.
Documentul releva ca amplasarea bazelor americane in Romania a creat anul trecut complicatii in dialogul politic intre Moscova si Bucuresti. Raportul subliniaza ca Rusia a trebuit sa lucreze sustinut pentru a contracara initiativele Bucurestiului legate de infiintarea in regiunea Marii Negre a unor structuri cu o importanta componenta extraregionala si in primul rand a Forumului Marii Negre pentru dialog si parteneriat. Ca urmare, se arata in acelasi document, in zona Marii Negre, activismul romanilor, ce nu a corespuns intereselor Rusiei, s-a diminuat intr-o anumita masura. Pe de alta parte, raportul Ministerului rus de Externe apreciaza ca linia Moscovei de a lucra din timp cu Bucurestiul pentru minimizarea efectelor aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cu efecte asupra relatiilor bilaterale, a avut rezultate pozitive, care s-au concretizat in semnarea protocolului intre Moscova si Comisia Europeana privind extinderea asupra Romaniei a acordului cadru Rusia-UE. Totodata, in opinia MAE rus, interesele nationale ale Rusiei sunt amenintate de "inertia abordarilor pe baza principiilor de bloc". Acest lucru se refera in primul rand la NATO, "incapabila sa se adapteze realitatilor moderne" si care doreste sa se extinda spre est. De asemenea, Moscova acuza Organizatia pentru Securitate si Cooperare in Europa care nu a recunoscut drept democratice alegerile parlamentare rusesti din decembrie si care "incearca sa impuna un joc fara reguli".
Motivul transnistrean
Legatura dintre eforturile de reglementare a conflictului transnistrean si demisia premierului Tarlev a fost facuta de chiar presedintele Voronin care a declarat ieri: "Eu sincer si din tot sufletul apreciez rezultatele obtinute de Vasile Tarlev, dar avem nevoie sa fie solutionate probleme legate de reglementarea transnistreana si economice". Agentiile de presa de la Chisinau au indicat chiar faptul ca Tarlev ar fi fost silit sa demisioneze.
Moscova isi mentine pozitia in ceea ce priveste reglementarea diferendului transnistrean si considera ca acest conflict trebuie rezolvat pe cale politica, pe baza respectarii integritatii teritoriale a Republicii Moldova si acordarii unui statut sigur garantat Transnistriei, se arata in raportul anual privind politica externa a Federatiei Ruse pe anul 2007, dat publicitatii marti de Ministerul rus de Externe, informeaza Rompres. "De pe aceasta pozitie a responsabilitatii in mentinerea unitatii teritoriale a Moldovei si in asigurarea stabilitatii in regiune, Rusia a contribuit la operatiunile de mentinere a pacii pe Nistru conform Acordului din 1992 privind principiile de reglementare pasnica a conflictului" din stanga Nistrului, subliniaza documentul diplomatiei de la Moscova.
Presedintele Vladimir Voronin a declarat marti, intr-o conferinta de presa, ca ar putea fi posibil in cateva zile sa se inregistreze un nou progres in negocierile privind problema transnistreana, fara a preciza insa despre ce anume este vorba. Presedintele Voronin a mai indicat ca nu exista deocamdata un "mecanism" de reluare a intalnirilor cu liderii transnistreni. In aceeasi conferinta de presa, Vladimir Voronin a lasat sa se inteleaga ca nu ar fi dispus sa accepte ca negocierile dintre Tiraspol si Chisinau sa se desfasoare de la egal la egal, o conditie pusa atat de liderii transnistreni, cat si de Moscova. "De la egal la egal?" - a intrebat Voronin, potrivit BBC - "Aici e vorba de o notiune mai serioasa si mai complicata. Despre ce egalitate se vorbeste?", a adaugat el.
Sursa: Ziua
Pagina realizata de George DAMIAN
Cititi si: Republica Moldova a rămas fără guvern
