Duma de Stat va cere menţinerea forţelor ruse în teritoriile separatiste (proiect de declaraţie)
Proiectul declaraţiei pe care Duma de Stat se pregăteşte să o voteze vineri propune Guvernului rus să intensifice potenţialul forţelor de menţinere a păcii trimise în zonele de conflict din Abhazia şi Osetia de Sud, dar nu conţine un apel direct la recunoaşterea independenţei acestor regiuni.
Duma de Stat (Camera inferioară a Parlamentului rus) va propune Guvernului să intensifice potenţialul forţelor de menţinere a păcii în zonele conflictelor din Abhazia şi Osetia de Sud, relatează corespondentul NewsIn la Chişinău. Parlamentarii ruşi declară că este necesară menţinerea actualului format de menţinere a păcii în zonele de conflict. "Evacuarea pacificatorilor ruşi ar putea avea consecinţe catastrofale pentru populaţia civilă, ar putea destabiliza situaţia", se arată în document.
În proiectul declaraţiei se arată însă că după proclamarea în mod unilateral a independenţei regiunii Kosovo, "pentru Federaţia Rusă a apărut necesitatea de a-şi corecta politica faţă de Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria, ca urmare a voinţei populaţiei ce locuieşte acolo".
Deputaţii Dumei de Stat susţin însă politica externă a conducerii statului rus, care pledează pentru menţinerea actualului sistem de relaţii internaţionale. "Duma de Stat respectă suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei şi a Moldovei în cadrul frontierelor recunoscute pe plan mondial", se spune în proiectul declaraţiei. Totodată, deputaţii ruşi consideră că procesul de recunoaştere a provinciei Kosovo contravine normelor de drept internaţional.
"Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria şi-au construit, pe parcursul acestor ani de independenţă de facto, state democratice cu toate atributele statului şi au cu mult mai multe motive decât Kosovo de a pretinde recunoaşterea internaţională", potrivit proiectului de declaraţie.
Exprimându-i îngrijorarea faţă de dorinţa Georgiei de a adera la NATO, parlamentarii ruşi menţionează însă că "orientarea autorităţilor georgiene spre integrarea totală în NATO privează Georgia de posibilitatea de a-şi consolida teritoriile şi popoarele ce locuiesc pe teritoriul ei".
În consecinţă, deputaţii ruşi cheamă organele federale ale puterii executive din Rusia să intensifice susţinerea acordată cetăţenilor ruşi care locuiesc pe teritoriile acestor republici, să examineze problema deschiderii unor misiuni diplomatice ruse în Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria şi să stabilească un regim simplificat de trecere a frontierelor cu Abhazia şi Osetia de Sud.
Supărare la Tiraspol
Reprezentanţii transnistreni au părut nemulţumiţi, joi, de ceea ce au obţinut în urma audierilor de săptămâna trecută din Duma de Stat. Reglementarea relaţiilor dintre Transnistria şi Moldova este imposibilă în afara discuţiilor publice şi acordului tuturor participanţilor la procesul de negocieri, a spus preşedintele Sovietului Suprem (parlamentul) transnistrean, Evgheni Şevciuk, într-o conferinţă de presă susţinută joi la Tiraspol, relatează agenţia Novîi Reghion.
Referindu-se la recenta sa participare la audierile din Duma de Stat privind situaţia în republicile nerecunoscute, el a menţionat că scopul principal al delegaţiei transnistrene în capitala rusă a fost familiarizarea deputaţilor ruşi cu poziţia Tiraspolului. "Considerăm că problemele existente trebuie soluţionate prin intermediul negocierilor", a spus Şevciuk. Pe de altă parte, el a spus că, în condiţiile în care republica separatistă se confruntă cu dificultăţi economice, iar Moldova întreprinde paşi unilaterali, cum ar fi promovarea Legii privind statutul localităţilor din stânga Nistrului din 2005, unde Transnistriei i se propune un statut unitar, "lipseşte fundalul favorabil necesar pentru reluarea procesului plenar de negocieri".
"Noi vedem din exemplul autonomiei găgăuze în ce direcţie vrea Chişinăul să evolueze situaţia", a spus Evgheni Şevciuk.
El a constatat că poziţia oficială a Federaţiei Ruse, prezentată la audierile din Duma de Stat din 13 martie, constă în faptul că reglementarea problemei transnistrene este posibilă numai în cadrul unui stat comun cu Moldova. Potrivit oficialului transnistrean, această poziţie este susţinută şi de mediatorii şi observatorii care participă la negocierile în format "5+2", iar partea transnistreană, spune Şevciuk, "este obligată să manifeste respect faţă de opinia lor".
"În politica Rusiei se întrezăresc anumite diferenţe de abordare a situaţiei din Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria", a recunoscut Şevciuk. "Moscova este convinsă că posibilităţile procesului de negocieri dintre Chişinău şi Tiraspol încă nu sunt valorificate pe deplin, noi însă considerăm că nu există deosebiri esenţiale între cele trei republici", a spus Şevciuk.
Oficialul transnistrean a amintit că în octombrie 2006, după referendumul din Transnistria, Sovietul Suprem de la Tiraspol a expediat Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Radei Supreme a Ucrainei, parlamentelor ţărilor din CSI (Comunitatea Statelor Independente), Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi Adunării Parlamentare a OSCE o declaraţie cu solicitarea de a demara procedurile de recunoaştere a Transnistriei, la care, însă, nu au fost primite răspunsuri până în prezent.
Conducerea republicii nu va sta cu mâinile în sân, în pofida situaţiei existente, a promis Şevciuk. "Trebuie să ridicăm economia republicii, să ne bazăm numai pe propriile forţe, să facem eforturi diplomatice susţinute şi să cooperăm mai activ cu partenerii străini", a declarat preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, văzut în ultima vreme ca un posibil înlocuitor al liderului transnistrean Igor Smirnov, care ar fi intrat în dizgraţia Moscovei.
Pe de altă parte, şeful diplomaţiei transnistrene Valeri Liţkai - un lider care, în schimb, ar fi intrat în dizgraţie la Tiraspol - a declarat în cadrul unei întrevederi avute recent cu un profesor japonez care studiază specificul regiunii transnistrene că Transnistria nu va intra în componenţa Moldovei cu drept de autonomie. Liţkai a spus că autorităţile moldovene deja au mai încercat să impună locuitorilor regiunii să intre în Moldova în condiţiile Chişinăului. "Timpul arată că Chişinăul nu are nici pârghii militare, nici politice şi nici economice pentru realizarea scenariului de care vorbeşte preşedintele Moldovei, Vladimir Voronin", a spus Valeri Liţkai. "Ţara care a pierdut războiul nu poate să ne impună condiţii", a completat el.
Liţkai a menţionat că pe parcursul procesului de negocieri au fost întreprinse mai multe tentative de a reglementa conflictul de pe Nistru în baza diferitor modele – atât unitare, cât şi federative - însă acestea nu s-au soldat cu succes. Potrivit lui Liţkai, unul dintre motivele de eşec îl constituie faptul că partea moldoveană nu doreşte să împartă cu Tiraspolul împuternicirile reale în cadrul unui stat comun. Între timp, a adăugat Liţkai, Moldova şi Transnistria se îndepărtează tot mai mult în ceea ce priveşte aspiraţiile politice, economice şi culturale.
"În timp ce transnistrenii se consideră parte a spaţiului social şi cultural al Rusiei, autorităţile Moldovei au adoptat direcţia de integrare în structurile occidentale”, a declarat Liţkai.
Referindu-se la posibilitatea unei schimbări politice la Tiraspolul în urma luptei dintre partidele din Transnistria, Valeri Liţkai a spus că liderii partidelor politice şi oamenii de afaceri care le susţin privesc lucrurile pragmatic. "Ei înţeleg că în cadrul Moldovei mediul de afaceri transnistrean va pierde posibilitatea unei dezvoltări economice libere. Autorităţile Moldovei consideră nelegitime tranzacţiile de privatizare efectuate în Transnistria şi sunt gata să le ia proprietatea de la investitorii care au făcut achiziţii în Transnistria", a spus Liţkai. "De aceea, partidele transnistrene, în pofida disensiunilor interne, sunt unanime în ceea ce priveşte vectorul politic al Transnistriei, acesta fiind cursul spre independenţă", a spus Valeri Liţkai.
Cotidianul Tiraspol Times, un fel de oficios de limbă engleză al Tiraspolului, a publicat însă mai multe articole în ultima vreme în care sugerează că Valeri Liţkai nu mai este agreat ca şef al diplomaţiei, tocmai din cauza eşecului de a obţine rezultate favorabile Transnistriei. Lui i s-ar fi găsit deja şi un înlocuitor în persoana unui "tânăr avocat şi diplomat", Vladimir Iastrebciak, în prezent prim-adjunct al ministrului de externe.
21 martie 2008 16:09
senior editor Luana Pavaluca
Sursa: NewsIn
