Evolutia situatiei geopolitice a Republicii Moldova releva inca o data faptul ca lipsa unei politici de vecinatate eficiente a UE cat si inexistenta unei relatii Romania - Moldova risca sa adanceasca falia istmului ponto-baltic in interesul Rusiei. Motivele recentelor schimbari politice de la Chisinau sunt strans legate de interesele Rusiei inainte de summitul NATO de la Bucuresti si de strategia dezvoltarii viitoare a spatiului extins al Marii Negre.Marea Neagra reprezinta un punct-cheie pentru securitatea Europei iar atentia de care se bucura acum aceasta regiune este legata atat de dorinta de a extinde zona de stabilitate europeana - de la Romania si Bulgaria catre est -, cat si de Orientul Mijlociu si de proiectul major care urmeaza: al treilea mare val de integrare euro-atlantica, care va cuprinde si Ucraina si Georgia.
Strategia UE lipsa si factorul Kosovo
Implicarea Romaniei in rezolvarea dosarului transnistrean se poate face impreuna cu si prin Uniunea Europeana, care are tot interesul in solutionarea unui conflict care va afecta direct securitatea sa si a viitoarei Europe extinse. UE are insa o pondere limitata in Moldova si nu are pana in prezent nici o strategie clara in ceea ce priveste rezolvarea crizei din Transnistria. Din nefericire, nici Romania, de la care se asteapta atatea, nu are pana in prezent o strategie proprie fata de Republica Moldova, cu atat mai putin cu privire la solutionarea "conflictului inghetat" din Transnistria. Rusia a invocat de mai multe ori o comparatie intre Transnistria, Osetia de Sud sau Abhazia - si Kosovo sau Tara Bascilor. La 17 septembrie 2006, peste 90 la suta din locuitorii Transnistriei s-au pronuntat pentru independenta si aderarea ulterioara la Rusia. Recunoasterea independentei regiunii Kosovo ofera Rusiei modalitati nelimitate de a santaja SUA si UE cu aplicarea unor masuri similare in recunoasterea zonelor separatiste din spatiul ex-sovietic. Pentru Rusia conteaza mai mult decat recunoasterea Abhaziei, Osetiei de Sud si Transnistriei posibilitatea de a folosi la infinit acest argument, mizand pe aceasta carte in jocul geopolitic cu Occidentul. Este relevant comentariul (de dinainte de momentul independentei Kosovo) cunoscutului analist rus Vitali Tretiakov: "indiferent cum va evolua situatia, Rusia iese castigatoare. Kosovo se separa, Occidentul il recunoaste, iar Moscova are mainile dezlegate. Occidentul se razgandeste (ceea ce este putin probabil), Moscova isi manifesta influenta... Iar spatiul de manevra al separatismului este fara de margini".
Ucraina a scos Romania din jocuri
In martie 2005, pentru prima oara, OSCE a invitat oficial Romania ca, alaturi de UE si SUA, sa intre in negocierile privind solutionarea conflictului din Transnistria. Desi Moscova si separatistii de la Tiraspol s-au declarat impotriva includerii Romaniei in formatul de negocieri, declaratia de atunci a presedintelui OSCE a confirmat ocaziile oferite Bucurestiului de implicare in procesul de reglementare a conflictului transnistrean in scopul securizarii bazinului Marii Negre. Ulterior s-a dovedit ca Romania nu a mai fost agreata pentru participarea la acest proiect, in mare parte din cauza opozitiei Ucrainei. In Moldova se joaca si cartea stabilizarii frontierei geopolitice continentale. Rusia foloseste atat parghii militare - in Transnistria, cat si instrumente etnopolitice, in cazul chestiunii identitare din Moldova - rusificarea si moldovenizarea ca ideologie de stat. Romania are obligatia implicita sa formuleze cat mai repede o strategie a relatiei cu Republica Moldova si de solutionare a conflictului inghetat transnistrean.
Intre NATO si CSI
Republica Moldova este membru al Parteneriatului pentru Pace cu NATO, participa cu trupe in Irak, dar are acorduri militare cu Rusia si numeroase acorduri la nivelul serviciilor de informatii, Ministerului de Interne si Trupelor de graniceri cu Rusia si statele CSI. Prevederile acestor acorduri sunt incompatibile. Se poate considera ca - de facto - Republica Moldova se afla sub tutela Moscovei, care utilizeaza santajul energetic si economic, precum si regiunea nistreana, ca "ancora" politica a intregii zone. Dupa desprinderea Ucrainei, pierderea Odessei si a importantelor porturi militare la Marea Neagra, a Azerbaidjanului (intrat sub influenta Turciei, mare putere NATO), a Georgiei (unde urmeaza instalarea bazelor militare americane), acum, mai mult ca niciodata, pentru Rusia pastrarea Tiraspolului poarta o semnificatie strategica covarsitoare, ramanand singurul cap de pod catre Europa sud-estica. Consfintirea controlului rusesc in Transnistria inseamna coborarea frontierei strategice ruse in flancul sudic al NATO si in spatele Ucrainei.
Miza transnistreana
Miza transnistreana este cheia unei strategii viabile la Marea Neagra. O strategie gresita a Uniunii Europene la Marea Neagra ar fi un factor serios de instabilitate la frontiera UE, amenintand pe termen lung intregul proces de elaborare a unei geopolitici euroatlantice la Marea Neagra. Pentru Statele Unite este evident ca cea mai importanta miza este securizarea flancului sudic al istmului ponto-baltic prin izolarea Transnistriei, lichidarea "conflictului inghetat", diminuarea prezentei militare rusesti in zona si anularea capacitatii sale strategice. Unul dintre factorii centrali ai situatiei geopolitice istmo-baltice este reinventarea statala a Rusiei ca putere regionala, dar si globala (Z. Brzezinski), bazata in special pe o politica energetica agresiva si pe o rafinata manipulare a conflictelor interetnice si interconfesionale din fostul imperiu sovietic. Transnistria este considerata cea mai serioasa zona-problema pe harta vecinatatii europene. Romania poate actiona in cadrul strategiei Politicii Europene de Vecinatate (PEV) a UE ca un suport pentru vectorii de securitate occidentali in solutionarea dosarului transnistrean. Moldova pretinde ca este interesata de urmarirea traseului european, dar drumul inspre UE nu va putea avea loc cu Transnistria in forma actuala. Intelegerea evenimentelor din imediata apropiere a Romaniei, a situatiei din Transnistria mai ales, este importanta deoarece avem in zona un "nod geopolitic" pe care Occidentul nu-l poate desface si Statele Unite nu-l pot taia cu sabia. Amenintarea este directa, pe de o parte la adresa Romaniei, pe de alta parte la adresa arhitecturii de securitate europene si poate contrabalansa chiar echilibrul geopolitic continental.
Rolul Romaniei
Rolul Romaniei de "punte" spre Europa este foarte important in contextul integrarii europene, iar regiunea basarabeano-transnistreana are rolul de cheie de bolta a acestei constructii la limita sa eurasiatica, deoarece implica controlul Europei de Est. Conform uneia din legile principale ale geopoliticii formulate de Halford Mackinder, "cine controleaza Europa de Est, stapaneste heartland-ul (teritoriul dintre Ural si Pamir, Volga si Iantzi); cine controleaza heartland-ul stapaneste Insula Lumii (Eurasia); cine controleaza Insula Lumii, stapaneste intreaga planeta..."
Se poate conchide ca, din punct de vedere economic si politic, spatiul basarabean are caracteristicile celorlalte spatii care alcatuiesc impreuna acel continuum pe care geopoliticienii l-au denumit istm ponto-baltic, un spatiu tampon intre tendintele de expansiune continentala ale Rusiei si cele de afirmare a noului spatiu european integrat. Este clar ca dinspre Vest se incearca o ancorare mai serioasa a Moldovei in agenda de lucru a institutiilor financiare internationale, contrabalansand directia in care merg lucrurile in acest mic segment al continentului ponto-baltic, care este Moldova. Cele doua curente declansate de propagarea capitalurilor in Republica Moldova induc mai toate tensiunile din acest spatiu de intalnire dintre Europa si Rusia.
Sursa: Ziua
