Demiterea guvernului Tarlev a fost o decizie neaşteptată pentru publicul larg, deşi pentru mulţi comentatori politici, evident, aceasta a fost "o decizie previzibilă". Noul guvern va fi unul de tranziţie, adică îşi va putea asuma o responsabilitate mai mare decât precedentul.
În domeniul economic, care sunt principalele sarcini pe care ar tîrebui să le îndeplinească noul guvern?
Comentariul Centrului Analitic Independent Expert-Grup
(Auto-)demiterea premierului Tarlev a fost o mutare neaşteptată, logica politică a căreia nu este prea clară pentru moment. Dar analiza „plecării” neaşteptate a precedentului Guvern deja nu mai este relevantă, mult mai util fiind un exerciţiu de identificare a priorităţilor pe care ar trebui să şi le stabilească Guvernul Greceanîi.(Ipoteza noastră este că Guvernul format de premierul propus de Preşedinte va fi aprobat de Parlament. Cu toate că scenariul unor alegeri anticipate ca urmare a respingerii repetate de către Parlament a candidaturii doamnei Greceanîi nu poate fi ignorat, o asemenea farsă ar putea să însemne pentru PCRM pierderea alegerilor parlamentare).Evident, tehnocraţii care acum elaborează programul noului guvern îşi dau seama că acesta va fi mai degrabă unul de tranziţie şi că va fi nevoit să activeze în condiţiile unor constrângeri politice foarte rigide, specifice unei perioade pre-electorale. Nu credem însă că noul guvern va executa doar indicaţiile venite de la Preşedinţie sau că va activa în regim de „casă de plăţi sociale”. Din contra, anticipăm că în componenţa guvernului vor nimeri o serie de persoane care sunt în stare să-şi formuleze şi să apere propria părere. Este păcat că aceste persoane ar putea să nu mai ajungă în componenţa guvernului format după alegerile din 2009. În acelaşi timp, înţelegerea apriori a unei „vieţi scurte” ar putea să încurajeze noul guvern să-şi asume responsabilităţi pe care un alt guvern nu ar risca să şi le asume. Astfel, credităm noul guvern cu bune intenţii şi considerăm că acesta va avea o agendă de politici pe care o va putea apăra. Din punctul nostru de vedere, pe agenda economică a noului guvern ar trebui să se regăsească, alături de altele, şi următoarele priorităţi:Finalizarea reformei regulatorii şi reducerea efectivă a poverii administrative, în particular prinmicşorarea numărului de activităţi supuse licenţierii (pentru ce este necesară licenţa în prestareaserviciilor Internet?) şi introducerea principiului „ghişeului unic” în sistemul vamal şi în diviziunile centrale şi teritoriale ale Camerei Înregistrărilor de Stat (se are în vedere „ghişeul unic” într-o versiune mai autentică decât cea „moldovenească”).• Preluarea regulamentelor tehnice şi standardelor sanitare şi fitosanitare europene (în loc de armonizarea celor naţionale), asigurarea acreditării laboratoarelor naţionale de testare şi încercare de către organismele europene relevante, în special pentru produse alimentare, şi transmiterea către companiile private a unor funcţii în domeniul testării calităţii.• Consolidarea şi crearea, acolo unde nu există, a unităţilor de analiză, monitorizarea şi evaluare a politicilor în ministere şi în agenţiile guvernamentale relevante, elaborarea unor standarde de planificare strategică în sectorul public şi edificarea unui sistem viabil de informare şi raportare inter-guvernamentală.• Măsuri mai eficiente de combatere a corupţiei administrative, prin instrumentele deja menţionate la primul punct, precum şi prin reacţii mai adecvate la neregularităţile identificate de Curtea de Conturi, finalizarea sistemului de control financiar intern (în cadrul Ministerului Finanţelor) şi a sistemului integrat de management al finanţelor publice.• Privatizarea companiei Moldtelecom şi liberalizarea efectivă a pieţei de telecomunicaţii,privatizarea Băncii de Economii, începerea procesului de restructurare şi divizare a companiilor Air Moldova şi Căile Ferate ale Moldovei.Consolidarea instituţională a Agenţiei Naţionale de Protecţie a Concurenţei, asigurarea acesteia cu resurse umane calificate, înlăturarea conflictelor de interese în activitatea acesteia (în prezent Agenţia este în drept să reţină în contul său 20% din amenzile stabilite) şi elaborarea unui nouproiect de lege cu privire la protecţia concurenţei.• Testarea la modul practic (prin câteva proiecte-pilot) a parteneriatului public-privat (PPP),de exemplu prin concesionarea către companii private a unor lucrări publice (întreţinerea şi reparaţia drumurilor). PPP s-ar putea dovedi a fi unul din instrumentele fezabile pentru atragerea capitalului privat în dezvoltarea infrastructurii.• Implementarea unui set de măsuri de cost redus pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice aeconomiei (de exemplu, introducerea unor norme tehnice actualizate de conservare a energiei laelaborarea noilor proiecte în sectorul construcţiilor, utilizarea echipamentului de oficiu şi electricenergoeficient în clădirile publice, etc.).• Asigurarea unei informări transparente în ceea ce priveşte utilizarea asistenţei financiare externe, în special în proiectele propriu-zis tehnice (în particular, reparaţia drumurilor).Accelerarea constituirii cadrului instituţional necesar pentru implementarea Legii privinddezvoltarea regională şi legii privind descentralizarea administrativă, formarea Fondului de Dezvoltare Regională şi a Agenţiilor de Dezvoltare Regională.• Consolidarea Ministerului Economiei şi Comerţului, prin preluarea funcţiilor respective de laMinisterul Agriculturii şi Industriei Alimentare (după „modelul” fostului minister al industriei şiinfrastructurii) şi transformarea MAIA într-un veritabil Minister al Dezvoltării Regionale şi Rurale (care implică şi lichidarea actualului Minister al Administraţiei Publice Locale).
Evident că multe din aceste măsuri sunt restanţe care provin de la precedentul guvern, dar altele sunt legate de noile provocări cu care se confruntă Republica Moldova. Există o serie de riscuri care ar putea inhiba performanţele noului guvern. Printre acestea vom menţiona riscurile inflaţioniste majore, incertitudinile care planează asupra cursului valutar, riscul repetării secetei din anul 2007 (datele istorice arată că în Moldova secetele puternice se manifestă bianual). Dar riscul cel mai mare ar fi punerea forţată a guvernului în chingi ideologice ce ar putea altera principiul de eficienţă economică, principiu care credem că ar trebui să fie la baza noului program de guvernare.Valeriu Prohniţchi
