Interlic.md

Membrul consiliului de administraţie al Comisiei Naţionale pentru Piaţa financiară, Elena Pui a declarat marţi, în cadrul unui briefing că până la sfârşitul anului curent va fi prezentată spre adoptare Parlamentului proiectul de lege cu privire la organismele de plasament colectiv. Ea a menţionat că proiectul legii în cauză este o iniţiativă a CNPF, care a şi purces la elaborarea documentului, fiind deja consultat de experţi internaţionali în domeniu. Elena Pui a spus că proiectul legii va fi prezentat în timpul apropiat spre examinare mediului de afaceri, administraţiei publice, specialiştilor şi experţilor independenţi. Potrivit ei, către începutul lunii iunie, documentul va fi mediatizat, iar către finele anului ar putea fi adoptat de către Parlament. Elena Pui a spus că noua lege prevede crearea unor organismele de plasament colectiv pe principii noi, conform standardelor europene. Potrivit ei, aceste organisme vor fi create contra mijloace băneşti. „Fiecare care va dori să-şi plaseze mijloacele băneşti liber disponibile va putea realiza acest lucru prin intermediul acestor organisme”, a spus Elena Pui, menţionând că aceste organisme vor fi mai eficiente decât fondurile de investiţii, deoarece vor fi investiţi bani concreţi în anumite societăţi. Fondurile de investiţii au fost create în rezultatul privatizării în masă în anii 90 ai sec. trecut, în baza bonurilor patrimoniale. Ca rezultat, cetăţenii au devenit acţionari ai fondurilor, iar fondurile – acţionari ai întreprinderilor. Transformarea fondurilor de investiţii în fonduri nemutuale (care nu sunt obligate să-şi răscumpere acţiunile de la acţionari) nu a adus la ameliorarea situaţiei şi în 2005, acestea au fost obilgate să-şi reorganizeze activitatea: să se transforme în fonduri mutuale, să-şi lichideze activitatea pe piaţa valorilor mobiliare sau să se lichideze benevol. Totodată, fondurile de investiţii care nu au fost reorganizate anterior în fonduri nemutuale au fost supuse lichidării forţate. Potrivit datelor CNPF, din cele 32 de fonduri de investiţii existente în 2005, 6 fonduri au adoptat decizia de a se reorganiza în societăţi pe acţiuni, lichidându-şi activităţile pe piaţa mobiliară, 9 fonduri au decis să se lichideze benevol, , iar 17 se află în proces de lichidare forţată. Precum a menţionat Elena Pui, pachetele de acţiuni ale  fondurilor ce se lichidează benevol sau forţat sunt scoase la vânzare, iar mijloacele obţinute sunt împărţite ulterior acţionarilor. Legislaţia prevede termenul limită de vânzare a pachetelor până la 1 iulie 2008. Dacă până la această dată activele fondurilor aflate în proces de lichidare, nu vor fi vândute, acţionarii vor primi acţiuni direct în societăţile pe acţiuni sau cote de participare în SRL. În total, fondurile de investiţii supuse lichidării benevole sau forţate au peste 900 mii de acţionari. Astfel, Elena Pui a menţionat că multe societăţi pe acţiuni s-ar putea pomeni cu un număr de zeci de mii de acţionari, fapt ce va aduce la sporirea cheltuielilor pentru desfăşurarea adunărilor generale şi la un proces decizional mai anevoios. Ea a admis că nu toate pachetele de acţiuni vor fi vândute până la 1 iulie 2008, din cauza stabilirii unor preţuri mari la pachetele de acţiuni, a termenului redus şi a lichidităpţii reduse a pachetelor expuse de fondurile de investiţiţii. Potrivit datelor CNPF la 1 aprilie 2008, au fost înstrăinate 56% din totalul activelor şi cotelor-părţi ale fondurilor de investiţii aflate în proces de lichidare benevolă. În medie, unei acţiuni îi revin 0,18-1,1 lei, iar unui acţionar la aceste fonduri – 49-364 lei, în funcţie de mărimea pachetului deţinut. Fondurile de investiţii ce sunt lichidate forţat au acumulat în medie 0,16-2,14 lei pentru o acţiune, iar unui acţionar îi revenea în medie 36-453 lei.