Fostul ambasador al R. Moldova la ONU, Alexei Tulbure, retras din post în luna martie şi acuzat de MAE de la Chişinău de abuz în serviciu, delapidare de fonduri şi compromiterea imaginii ţării, spune că diplomaţia de la Chişinău este condusă de oameni incompetenţi, în frunte cu ministrul.
Într-un interviu publicat joi într-un săptămânal de opoziţie de limbă rusă de la Chişinău, Alexei Tulbure cere să se facă lumină în ceea ce priveşte cauzele reale ale demiterii sale. El susţine că odată cu retragerea sa din funcţia de ambasador la ONU, în pofida unei activităţi pe care o consideră de succes, Republica Moldova a pierdut vicepreşedinţia Adunării Generale a organizaţiei, pe care urma să o preia în vara acestui an. "Grupul regional al Europei de Est a aprobat, pentru prima dată, candidatura Republicii Moldova pentru postul de vicepreşedinte al Adunării Generale a ONU, funcţie în care urma să fiu ales în luna iunie", declară Alexei Tulbure. "Ar fi fost o mare victorie pentru Republica Moldova, o excelentă oportunitate pentru a promova proiecte în diverse domenii - începând de la reglementarea transnistreană şi terminând cu proiectele de dezvoltare socială", susţine Alexei Tulbure. "La momentul retragerii eram membru al Comitetului General – organul de conducere al Adunării Generale ONU - poziţie care conferă o influenţă politică importantă statelor reprezentate acolo. Prin retragerea unui membru al Biroului şi preşedinte al unei comisii importante a Adunării Generale a ONU şi lipsind Moldova de postul de vicepreşedinte al Adunării Generale ONU, 'profesioniştii' din conducerea MAE au dat palme în public propriei lor ţări, după care au luat-o de guler şi au dat-o afară din conducerea celor mai importante structuri ale ONU", susţine ex-ambasadorul Alexei Tulbure. "În ceea ce priveşte compromiterea imaginii Republicii Moldova, desigur că am compromis-o, dacă această imagine este cea a unui ministru care nu vorbeşte nicio limbă străină şi este incapabil să comunice în engleză neavând în faţă textul pregătit de acasă, care vine la Adunarea Generală pentru o singură zi, în timp ce alte MAE-uri lucrează la New-York câte 7-10 zile folosind ocazia unică de a întâlni zeci de delegaţii străine fără a fi nevoie să cutreiere jumătate de lume, un ministru care evită întâlnirile bilaterale, iar la cele pe care nu reuşeşte să le evite citeşte de pe foaie altceva decât este întrebat de intelocutori... Dacă imaginea Moldovei o reprezintă nişte diplomaţi şi oficiali dezorientaţi, incompetenţi, fără iniţiativă şi speriaţi de propriii şefi de la Externe, dacă imaginea Moldovei este cea a celei mai sărace ţări din Europa capabile doar să consume - stabilitate, bani, expertiză, ajutoare umanitare - şi incapabilă să dea în schimb decât migranţi ilegali, atunci da, am compromis această imagine a Republicii Moldova la modul cel mai activ", a declarat Alexei Tulbure. Fostul ambasador susţine că a primit două mustrări aspre din partea ministrului Stratan pe motive pentru care alţi diplomaţi de obicei sunt promovaţi. Prima mustrare aspră a fost primită pentru difuzarea la ONU a declaraţiei comune a SUA şi GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan, Moldova) pe problema conflictelor îngheţate din spaţiul post-sovietic adoptate la Consiliul Permanent al OSCE în martie 2007. "Declaraţia a fost făcută la Viena, iar pentru a obţine un ecou internaţional cât mai puternic, misiunea Moldovei la ONU a distribuit-o şi la New York. Era sarcina mea directă şi corespundea ideii promovării intereselor şi poziţiei Republicii Moldova", spune Alexei Tulbure. Cea de-a doua mustrare aspră a fost consecinţa solicitării lui Tulbure de a include Republica Moldova în nomenclatorul alfabetic de la ONU nu la litera "R", aşa cum au insistat autorităţile de la Chişinău încă în anul 1992, la primirea Moldovei în ONU, ci la litera "M". "La momentul aderării la ONU în 1992, Chişinăul oficial a insistat să fie inclus cu denumirea lungă – Republica Moldova. Şi s-a făcut acest lucru din simplul motiv ca reprezentantul Chişinăului să-şi aibă locul în imediata vecinătate a exponenţilor României pentru 'consultări' permanente, care adesea semănau mai degrabă cu instrucţiuni directe. Ironia este că de partea cealaltă vecinul imediat al Republicii Moldova era reprezentantul Rusiei", spune Alexei Tulbure, care susţine că la sosirea sa la New York a solicitat Secretariatului să folosească denumirea scurtă a ţării, adică "Moldova". Potrivit diplomatului, denumirea de "Republica Moldova" era percepută de diplomaţii occidentali ca subliniind caracterul temporar al statului. "Din cele 192 de state membre ONU doar două foloseau denumirea lungă – Republica Coreea şi Republica Moldova. Coreea de Sud, fiind parte a unei Corei cândva unitare, prin denumire subliniază caracterul temporar divizat al statului. La fel, prin analogie, toată lumea considera că autorităţile de la Chişinău urmăresc să sublinieze acelaşi lucru – caracterul temporar, trecător, al propriei ţări. Astfel, păstrând denumirea lungă, puneam sub semnul întrebării viitorul propriei statalităţi", explică Alexei Tulbure. Potrivit lui, la un an după trecerea la denumirea scurtă pentru Moldova, Andrei Stratan a cerut în mod ultimativ revenirea la denumirea lungă în cadrul ONU. "Nu aveam cum să îndeplinesc această directivă a lui Stratan, pentru că ea ar fi compromis suveranitatea statului şi autoritatea ţării pe plan internaţional. Această solicitare purta un caracter antimoldovenesc, antistatal", spune fostul ambasador al Republicii Moldova la ONU. Un alt reproş major adus lui Alexei Tulbure de către Ministerul de Externe a fost perfectarea unui permis de intrare în sediul ONU pentru o persoană din afara misiunii. Această persoană, potrivit lui Tulbure, este Michael Landau, om de afaceri influent şi preşedinte al Consiliului organizaţiilor evreieşti din West-Side Manhatan, iar permisul, susţine Tulbure, i-a fost eliberat în mod absolut legal, în conformitate cu procedurile practicate la sediul ONU. "Insistenţele ministrului Stratan de a lipsi această persoană influentă de permisul de acces în sediul ONU, chiar în pofida poziţiei 'conducerii de vârf de la Chişinău', insistenţe care au durat mai bine de un an, dar şi refuzul lui Statan de a se întâlni cu reprezentanţii Comitetului evreiesc american (American Jewish Committee), creat după pogromul evreiesc de la Chişinău din 1903, mă fac să cred că ministrul Stratan are o atitudine specifică faţă de evrei", mai spune Alexei Tulbure. Alexei Tulbure a fost reprezentantul permanent al Republicii Moldova la Consiliul Europei între anii 2002-2006. Pentru pregătirea şi deţinerea cu succes de către Republica Moldova a preşedinţiei Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei a fost decorat de preşedintele Vladimir Voronin cu ordinul "Meritul Civic". Din august 2006 până în martie 2008 a deţinut funcţia de ambasador la ONU. NewsIn
Sursa: Cotidianul
