Propunerea Chişinăului ca în tratatul privind micul trafic de frontieră să fie inclusă şi Transnistria nu este realistă, deoarece România este frontiera de est a UE, iar Moldova nu are de facto controlul asupra întregului său teritoriu,a declarat miercuri pentru NewsIn europarlamentarul Renate Weber.
Întrebată cum priveşte propunerea Chişinăului ca întreg teritoriul Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, să fie inclus în sfera de acţiune a Convenţiei privind micul trafic de frontieră, europarlamentarul liberal (ALDE) Renate Weber a răspuns: "Înseamnă că Moldova consideră că deţine controlul asupra întreg teritoriului său?! Sigur că nimeni nu recunoaşte oficial Transnistria, iar în relaţia cu UE este considerată teritoriu moldovean, dar de facto situaţia este alta", a spus Weber, care a participat la un seminar organizat de Parlamentul European la care a participat şi liderul legislativului transnistrean, Evgheni Şevciuk.
Weber a precizat că participarea liderului transnistrean la acelaşi eveniment la care a fost prezent şi preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, a fost posibilă deoarece tema seminarului era strict una privind drepturile omului şi nu una politică. Seminarul "Contracararea traficului de fiinţe umane: cooperarea între Parlamente şi ONG-uri" a analizat situaţia existentă pe ambele maluri ale Nistrului, evenimentul fiind găzduit de Delegaţia Parlamentului European pentru relaţiile cu Republica Moldova şi Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Kalman Mizsei.
Europarlamentarul român consideră ca e normal să fie semnat un tratat privind libera trecere a frontierei pentru comunităţile din imediata apropiere a graniţei, dar a subliniat că aşteptările Chişinăului sunt nerealiste, pentru că România este graniţa de est a UE şi dacă negociază acest tratat trebuie să aibă un partener de încredere, capabil să-şi gestioneze şi el graniţele şi teritoriile. "Mai ales că dorim să aderăm la spaţiul Schengen, iar dacă la acea frontieră se va putea trece fără vize, ce urmează, să vină cetăţeni din Kazahstan şi Kîrgîzstan?", s-a întrebat Renate Weber.
Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) de la Chişinău a publicat marţi pe site-ul său o declaraţie referitoare la "problema micului trafic la frontieră", care intervine în condiţiile în care miercuri şi joi o delegaţie de experţi moldoveni se află la Bucureşti pentru a discuta despre Tratatul privind frontiera de stat moldo-română, un document asupra căruia cele două părţi discută şi au divergenţe de interpretare de mai mulţi ani. Chişinăul cere României să semneze simultan Tratatul de frontieră şi Convenţia privind micul trafic de frontieră.
"Având în vedere teritoriul compact al Republicii Moldova, precum şi disponibilitatea exprimată permanent de diplomaţia română de a susţine Moldova în procesul de integrare europeană, autorităţile Moldovei propun ca întreg teritoriul Republicii Moldova (împreună cu Transnistria) să fie inclus în sfera de acţiune a Convenţiei privind micul trafic de frontieră", se afirmă în declaraţia publicată de MAEIE.
Potrivit reglementărilor Uniunii Europene, statele membre pot să încheie cu statele vecine care nu fac parte din UE acorduri bilaterale care să înlesnească accesul cetăţenilor care locuiesc în aceste ţări în apropierea frontierei externe a UE. România poate încheia asemenea acorduri cu Republica Moldova, Ucraina şi Serbia. Astfel, în cazul încheierii unui astfel de acord, locuitorii din apropierea graniţei nu vor avea nevoie de vize, ci vor primi un permis de mic trafic frontalier local, valabil pe o perioadă de minim un an, care le va permite să se deplaseze liber într-o zonă bine stabilită de la frontiera cu România.
Bucureştiul a propus Republicii Moldova ca zona de referinţă, atât în Republica Moldova, cât şi în România, să se întindă până la 50 de kilometri de frontiera comună, ceea ce reprezintă distanţa maximă permisă de reglementările europene
Sursa: NewsIn.ro
