Motivul pentru care preşedintele moldovean Vladimir Voronin şi cel român Traian Băsescu au lipsit la summitul energetic de la Kiev este acutizarea divergenţelor pe care cele două ţări le au cu Ucraina în sfera energetică, scrie portalul From-UA.com citând sub anonimat o sursă din MAE ucrainean."În principiu, refuzul lui Voronin şi Băsescu poate fi calificat drept un boicot care poate avea consecinţe politice şi economice importante şi poate slăbi poziţia Ucrainei în regiune", a declarat sursa citată. Potrivit acesteia, "refuzul implicit al Chişinăului şi Bucureştiului de a participa la Comunitatea statelor de tranzit energetic, care face imposibilă crearea unui spaţiu de tranzit de energie unic - de la Marea Baltică la Marea Neagră şi Marea Azov - este generat de multiplele probleme din relaţiile româno-ucrainene şi moldo-ucrainene în plan energetic".Potrivit unui comunicat al Ministerului român de Externe, România a fost reprezentată la summitul energetic de la Kiev de Iulian Buga, secretar de stat în MAE.La această reuniune au participat preşedinţii Ucrainei, Azerbaidjanului, Georgiei, Estoniei, Letoniei, Lituaniei şi Poloniei, precum şi comisarul european pentru energie, vicepreşedintele Bulgariei, ministrul de externe al Slovaciei şi emisarul special al preşedintelui SUA pentru problematica energetică din zona caspică. Preşedinţii de state prezenţi au semnat o declaraţie privind lansarea procesului de reflecţie asupra creării spaţiului de tranzit al energiei în zona caspico-pontico-baltică. De asemenea, preşedinţii Azerbaidjanului, Georgiei, Lituaniei, Poloniei şi Ucrainei au semnat o declaraţie comună referitoare la utilizarea conductei Odesa-Brody în sensul prevăzut iniţial, din portul de la Marea Neagră în direcţia nord-vest, şi asigurarea transportului de petrol uşor caspic prin conducta Drujba din Ucraina către Slovacia şi consumatorii din Republica Cehă.Potrivit comunicatului MAE, reprezentantul României a reiterat ataşamentul autorităţilor de la Bucureşti şi eforturile acestora pentru intensificarea cooperării regionale, subliniind rolul Mării Negre în asigurarea securităţii energetice atât în regiune, cât şi pentru UE în ansamblul său. În acest context, Iulian Buga a evidenţiat "importanţa abordării coerente a securităţii energetice, plecând de la furnizor, continuând cu rutele de tranzit, până la consumatorul final". De asemenea, oficialul român "a punctat complementaritatea eforturilor de tipul celui discutat la Kiev cu alte iniţiative energetice sprijinite de UE, evidenţiind în mod expres importanţa proiectelor Nabucco şi PEOP (conducta petrolieră Constanţa-Trieste - n.r.) în consolidarea securităţii energetice a Europei şi prioritatea pe care o acordă România acestora".From-UA nu detaliază care ar fi neînţelegerile în sfera energetică dintre Ucraina şi România, cele două ţări având o serie de divergenţe în alte domenii - delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor în Marea Neagră, canalul Bîstroe, despăgubirile pentru investiţiile României la combinatul Krivoi Rog.Portalul scrie în schimb că, în ajunul summitului, Kievul şi Chişinăul nu s-au putut înţelege în ceea ce priveşte soarta centralei hidroelectrice Dnestrovsk. Negocierile din 20 mai de la Kiev dintre ministrul ucrainean al energiei, Iurie Prodan, şi ministrul economiei din Republica Moldova, Igor Dodon, s-au încheiat fără succes, susţine publicaţia online ucraineană.Afirmaţia vine în contradicţie cu declaraţiile făcute de Igor Dodon după negocierile din Ucraina. Acesta a afirmat că Ucraina şi R. Moldova "şi-au depăşit practic divergenţele pe care le aveau în ceea ce priveşte drepturile de proprietate asupra centralei hidroelectrice de la Dnestrovsk şi sunt pe punctul de a semna un acord atât în ceea ce priveşte drepturile de proprietate ale Ucrainei asupra centralei, cât şi în legătură cu demarcarea frontierei în această zonă". Ministrul moldovean spune că, în schimb, Chişinăul insistă asupra recunoaşterii dreptului la proprietate a Republicii Moldova asupra a peste 60 de obiective de pe teritoriul Ucrainei, reprezentând în mare parte baze de odihnă şi tratament construite de Chişinău pe litoralul ucrainean în perioada sovietică. În total, Republica Moldova are o listă de 108 de asemenea obiective, dintre care până în prezent doar 47 au fost recunoscute de către Kiev ca aparţinând Chişinăului.În trecut, Kievul a pretins, la rândul său, drepturi de proprietate asupra a trei obiective de pe teritoriul Republicii Moldova, moştenite, la fel, din perioada sovietică. Potrivit vicepremierului moldovean, două dintre cele trei au fost deja recunoscute de către Chişinău ca aparţinând Ucrainei, singura rămasă în litigiu fiind o parte din centrala hidroelectrică de la Dnestrovsk, amplasată pe teritoriul Republicii Moldova. Igor Dodon spune că în cadrul discuţiilor pe care le-a avut zilele trecute la Kiev "a fost identificată o poziţie comună" şi în perioada imediat următoare experţii vor definitiva setul de documente privind recunoaşterea reciprocă a proprietăţilor. Dodon a explicat că drepturile de proprietate ar urma să fie recunoscute "în pachet", adică Chişinăul va recunoaşte dreptul la proprietate al Ucrainei asupra segmentului de baraj de la Dnestrovsk amplasat pe teritoriul moldovean, iar Kievul va recunoaşte concomitent dreptul de proprietate al Chişinăului asupra tuturor celor peste 60 de obiective revendicate de Republica Moldova pe teritoriul ucrainean. Ambasadorul ucrainean la Chişinău, Serghei Pirojkov, a convocat marţi o conferinţă de presă în cadrul căreia a ţinut să dezmintă speculaţiile din presa moldoveană şi ucraineană privind existenţa unor grave disensiuni dintre Kiev şi Chişinău legate de dreptul de proprietate asupra centralei de la Dnestrovsk.Centrala de la Dnestrovsk, proiectată încă în perioada sovietică, a fost contruită pe Nistru prin contribuţia materială explusivă a Kievului. După destrămarea URSS, Kievul a propus Chişinăului să participe la finisarea acestei centrale, însă oficialităţile moldovene au refuzat, din lipsa de mijloace financiare. Cea mai mare parte a centralei se află pe teritoriul ucrainean, dar o parte din baraj este amplasat pe malul moldovenesc. Discuţiile purtate dintre Kiev şi Chişinău ţin atât de dreptul de proprietate asupra centralei, cât şi de linia de demarcare a frontierei de stat în zona construcţiei.From-UA precizează că nodul hidraulic Dnestrovsk, în componenţa căruia intră şi centrala hidroelectrică de acumulare Dnestrovsk, ocupă peste 17 hectare din teritoriul moldovenesc. Capacitatea proiectată a centralei de la Dnestrovsk în regim de turbine este de 2.268 megawaţi.
Sursa: Newsin.ro
