UE a primit pozitiv propunerea polono-suedeză de a strânge legăturile cu Republica Moldova, Ucraina şi alţi vecini din Est, prin care mai multe ţări membre văd un mijloc de echilibrare a proiectului francez al Uniunii pentru Mediterana, relatează AFP.
„Trebuie să salutăm aceste iniţiative. Personal, sunt entuziasmat în ceea ce priveşte iniţiativele care ar permite extinderea valorilor europene în jurul UE”, a declarat ministrul sloven de externe, Dimitrij Rupel, a cărui ţară prezidează UE, la sosirea la o întâlnire cu omologii săi europeni, la Bruxelles. Varşovia şi Stockholm vor prezenta la reuniune iniţiativa de „parteneriat” pentru consolidarea legăturilor UE cu Ucraina, Republica Moldova, Azerbaidjan, Armenia, Georgia şi chiar Belarus, dacă această ţară se democratizează.
„Vrem controale la frontiere eficiente şi civilizate, să facilităm comerţul şi să ne tratăm vecinii mai corect”, a explicat ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski, chiar dacă deocamdată niciun proiect precis nu este pe masă.
„Este momentul să privim către Est şi să vedem ce putem face pentru a consolida democraţia şi perspectiva europeană”, a adăugat omologul său suedez, Carl Bildt. El a asigurat că nu este o contrapropunere la ideea franceză a Uniunii pentru Mediterana, primită de la început cu reticenţă de nord-estul UE. Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a comparat luni Parteneriatul Estic propus Uniunii Europene de ţara sa şi de Suedia cu Grupul de la Vişegrad pentru cooperare în Europa Centrală, format la începutul anilor '90, transmite Reuters.
Polonia şi Suedia au propus ca Uniunea Europeană să încheie un Parteneriat Estic, pentru a ajuta fostele republici sovietice să se pregătească pentru o eventuală aderare la UE, printr-o cooperare mai strânsă atât cu Bruxelles-ul, cât şi între ele.
Propunerea comună prezentată miniştrilor de externe ai UE nu a menţionat perspectivele de aderare, cărora li se opun unele statele occidentale, dar afirma: "O ofertă mai profundă de integrare în UE ar trebuie făcută tuturor partenerilor europeni". Proiectul prevede şi găsirea unei "formule pentru cooperare multilaterală" prin reuniuni la nivel ministerial şi parlamentar.
Ministrul polonez de externe Radoslaw Sikorski a declarat că obiectivul pe termen lung al Parteneriatului Estic este să ajute Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan, Armenia şi Belarus să se pregătească pentru a adera la UE după ce statele din Europa de Vest vor depăşi "oboseala" extinderii.
Statele vizate au deja legături cu Bruxelles-ul prin politica de vecinătate, care le oferă acestor ţări privilegii comerciale, asistenţă economică şi liberalizarea regimului vizelor, pe măsură ce îndeplinesc standardele UE.Sikorski, aflat la Centrul pentru Politică Europeană, a comparat noua iniţiativă cu înfiinţarea Grupului de la Vişegrad pentru cooperare în Europa Centrală, format la începutul anilor '90 de Polonia, Cehia, Slovacia şi Ungaria.La rândul său, ministrul suedez de externe Carl Bildt a declarat că această regiune este crucială din punct de vedere strategic pentru Europa. "Considerăm că este momentul să ne uităm spre est şi să vedem ce putem face pentru a consolida democraţia, pentru a creşte perspectivele europene şi pentru a îmbunătăţi cooperarea", a explicat el, înainte de o reuniune cu omologii săi europeni.
"Perspectivă europeană" este termenul folosit frecvent în cazul unei ţări care are şanse ca pe termen lung să devină membru UE.
Mai mulţi miniştri au afirmat că proiectul este necesar pentru a echilibra relaţiile dintre UE şi vecinii săi, în condiţiile în care Bruxelles-ul este pe punctul de a lansa, la iniţiativa Franţei, Uniunea Mediteraneană, care vizează să îi consolideze dimensiunea sudică.
"Trebuie să găsim un echilibru. Anul acesta este anul Mediteranei, anul viitor va fi anul Estului", a declarat vicepremierul ceh Alexandr Vondra, a cărui ţară va asigura preşedinţia UE în primul semestru din 2009."Nu este niciun păcat să avansezi şi spre sud şi spre est în acelaşi timp", a explicat şi ministrul francez de externe, Bernard Kouchner.
Rusia nu va fi inclusă în proiect. UE a convenit luni să lanseze negocieri separate cu Moscova în vederea unui acord care să acopere o întreagă serie de probleme.
Pe de altă parte, Sikorski a subliniat că, spre deosebire de majoritatea statelor mediteraneene, partenerii din estul Europei - ţări ca Belarus, Ucraina şi Republica Moldova - au dreptul să devină candidate UE. "Potrivit prevederilor Tratatului de la Roma, toate au dreptul să îndeplinească, la un moment dat, criteriile şi, poate, să devină membri", a spus el.
UE a descurajat Ucraina să ceară statut de candidat după Revoluţia Portocalie, din anul 2005. Comisarul european pentru afaceri externe Benita Ferrero-Waldner a cerut liderilor de la Kiev să nu pună o întrebare al cărei răspuns ar putea să nu le fie pe plac.
Sikorski a afirmat că, din punctul său de vedere, UE ar trebui să ofere recompense mai bune pentru Guvernul autoritar din Belarus pentru a-l determina să îşi schimbe abordarea privind drepturile omului şi libertatea politică, ajutând în acelaşi timp disidenţii şi susţinând presa independentă.
Franţa, care preia preşedinţia semestrală a Uniunii în a doua jumătate a anului 2008, plănuieşte să ofere un parteneriat mai apropiat Ucrainei, culminând cu un summit UE-Kiev în septembrie. UE a lansat negocieri pentru un acord de comerţ liber cu Ucraina anul acesta.
Premierul polonez Doland Tusk plănuieşte să discute despre o politică mai fermă faţă de vecinii estici, cu ocazia vizitei pe care Sarkozy o va face la Varşovia.
Surse diplomatice afirmă că Marea Britanie şi Germania sprijină în principiu Parteneriatul Estic, dar unele ţări sudice - Italia, Spania şi Portugalia - sunt sceptice.
