Parteneriatul Estic propus de Polonia şi Suedia în cadrul politicii de vecinătate UE cu ţări precum Republica Moldova nu trebuie să înlocuiască Sinergia Mării Negre, politică de cooperare demarată deja de UE şi susţinută de România, a declarat pentru NewsIn secretarul de stat Răduţa Matache.
"România susţine consolidarea dimensiunii estice a politicii de vecinătate a UE", a declarat secretarul de stat pentru afaceri europene Răduţa Matache, explicând că în perioada următoare se vor purta consultări cu iniţiatorii acestui proiect - Polonia şi Suedia - pentru a asigura că "interesele legitime ale României în vecinătatea estică sunt corect reflectate într-o eventuală nouă iniţiativă a UE".
"Singura noastra preocupare este ca orice propunere nouă să completeze politicile deja existente, nu să le înlocuiască. Avem o iniţiativă puternică, care angajează Uniunea Europeană şi multe ţări din vecinătate - Sinergia Mării Negre. Această iniţiativă va merge mai departe şi tot ce se va face în continuare se va face în mod complementar, nu concurenţial. Pe termen scurt, interesul nostru principal vizează punerea în practică a iniţiativelor lansate la Kiev, în cadrul Sinergiei", a precizat Matache.
Într-un articol publicat marţi de site-ul EUObserver se arată că România şi Bulgaria au criticat iniţiativa Poloniei şi Suediei privind un aşa-numit Parteneriat Estic între UE şi Armenia, Azerbaidjan, Georgia, R. Moldova şi Ucraina, pentru că ar putea submina proiectul de cooperare al UE deja existent, "Sinergia Mării Negre".
Potrivit EUObserver, Polonia şi Suedia susţin că Parteneriatul Estic ar putea fi o cale pentru a ajuta ţările să se pregătească pentru o eventuală aderare la UE. Iniţiativa celor două state membre este susţinută şi de Republica Cehă, care va deţine preşedinţia UE în 2009. "Merge în aceeaşi direcţie pe care o dorim şi noi. E nevoie ca anul viitor să existe o contrapondere. Anul acesta este anul mediteranean. Aşa că anul viitor ar fi anul estic", a spus vicepremierul ceh Alexander Vondra, făcând referire la iniţiativa preşedintelui Franţei Nicolas Sarkozy privind o unuine dintre blocul comunitar şi ţările mediteraneene, complementară actualului parteneriat euro-mediteranean. Pe de altă parte, Sinergia Mării Negre este o iniţiativă de cooperare regională elaborată în 1997 şi reluată de UE la presiunile României şi Bulgariei după aderare, ambele ţări cu deschidere la Marea Neagră. Comisarul european pentru relaţii externe şi politică de vecinătate Benita Ferrero-Waldner anunţa în luna februarie la Kiev, cu ocazia relansării Sinergiei Mării Negre, că acest proiect va beneficia de "cel puţin un miliard de euro pe an" din fondurile Uniunii Europene. "După aderarea României şi Bulgariei, UE a devenit parte a regiunii Mării Negre şi va dori să folosească acestă oportunitate pentru o mai bună cooperare, pentru a crea o nouă sinergie", declara atunci comisarul european.
Regiunea Mării Negre a atras atenţia UE şi NATO din cauza importanţei sale ca punct important pentru transportul petrolului şi gazelor din Rusia şi din Marea Caspică spre Occident, precum şi din cauza apropierii sale de Orientul Mijlociu şi de Caucaz.
Parlamentul European a votat în plen, în ianuarie 2008, un raport privind cooperarea la Marea Neagră, elaborat de europarlamentarul român Roberta Anastase, care constituie un răspuns la Comunicarea Comisiei Europene privind Sinergia Mării Negre din 1997. Parlamentul a aprobat astfel dublarea fondurilor disponibile în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat destinate finanţării proiectelor transfrontaliere şi notează câteva domenii prioritare în care este necesară cooperarea: rezolvarea conflictelor nesoluţionate din zonă, crearea de noi infrastructuri şi de coridoare viabile de transport, care să diversifice rutele energetice, şi rezolvarea problemelor de mediu din zona Mării Negre, în special din Delta Dunării.
Sursa: Newsin.ro
