Guvernul a continuat să manifeste dorinţa de a alinia sistemul juridic la standardele internaţionale şi europene, dar practica şi atitudinile încă nu reuşesc să ţină pasul cu aceste schimbări. Tortura şi maltratarea au continuat să fie pe larg răspîndite iar victimele au întîmpinat dificultăţi majore în urmărirea procesului de examinare a plîngerilor pe care le depuneau şi să obţină despăgubiri. În pofida eforturilor organizaţiilor locale şi internaţionale de a face public pericolul traficului, bărbaţii, femeile şi copii au continuat să fie traficaţi, iar desfăşurarea anchetelor penale era împiedicată de condiţiile de protecţie inadecvată a martorilor. Statul a continuat limitarea libertăţii de exprimare.
Tortura şi maltratarea
Persistă răspândirea pe larg a torturii şi maltratării la nivel de sistem. Se atestă şi în continuare lipsa măsurilor adecvate de protecţie a deţinuţilor care deseori petreceau mult timp în condiţii rele în instituţiile de detenţie sub jurisdicţia organelor de poliţie. Insuficienţa resurselor pentru activitatea poliţiei şi presiunea exercitată asupra poliţiştilor de a trimite cît mai multe cazuri posibile în instanţa de judecată, a încurajat ofiţerii de poliţie să practice obţinerea mărturiilor prin aplicarea forţei. Investigaţiile afirmaţiilor cu privire la cazurile de aplicare a torturii nu se efectuau eficient şi imparţial, fapt care ducea la o atmosferă de impunitate. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis în cinci dosare că Moldova a încălcat dreptul persoanelor de a nu fi supuse torturii şi altor tipuri de maltratare.În iunie Parlamentul a aprobat amendamentele la Legea cu privire la avocaţii parlamentari pentru a crea un organ independent de monitorizare a locurilor de detenţie în conformitate cu angajamentele Moldovei asumate prin Protocolul Opţional la Convenţia o¬nU împotriva torturii (POCT). Amendamentele propuneau constituirea unui Consiliu Consultativ în cadrul Centrului pentru drepturile omului (oficiul avocaţilor parlamentari), care să includă reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale pentru drepturile omului. Cu toate acestea, amendamentele nu au reuşit să garanteze independenţa financiară şi funcţională şi nici finanţarea adecvată a Consiliului Consultativ în conformitate cu POCT.În noiembrie a fost publicat raportul preliminar al Comitetului pentru Prevenirea Torturii (CPT) în urma vizitei din septembrie a delegaţiei în Moldova. Potrivit CPT aproximativ o treime din persoanele intervievate în timpul vizitei, au făcut acuzaţii credibile cu privire la tortură şi alte tipuri de maltratare.• Viorica Plate a declarat organizaţiei Amnesty International că pe 19 mai a fost torturată de către poliţişti în secţia de poliţie din sectorul Botanica, din Chişinău. Ea a fost arestată la domiciliul său din Orhei şi acuzată de furtul a 7,000 $ de la fostul său soţ. Trei poliţişti au aruncat-o pe canapeaua din apartamentul ei, i-au sucit mîinile, i-au pus cătuşe şi au dus-o la secţia de poliţie din sectorul Botanica. Ea a declarat că la secţie, poliţiştii i-au îmbrăcat o mască antigaz şi au lovit-o la tălpi în timp ce închideau accesul aerului prin masca antigaz, fapt care a dus la pierderea cunoştinţei. Mai apoi, ei au agăţat-o de un cuier, agăţat între două scaune şi au continuat s-o bată la tălpi. În cele din urmă, ea a reuşit să ia un cuţit de pe birou şi şi-a tăiat încheietura mînii, a fost chemată ambulanţa şi ea a fost transportată la spital. Viorica Plate a depus o plîngere la Procuratură Generală şi a fost iniţiată o anchetă. Cu toate acestea, poliţişti nu au fost suspendaţi din funcţie şi ea a comunicat că în iunie aceştia au ameninţat-o că o vor aresta din nou. Doi dintre poliţiştii în cauză au fost condamnaţi la sfîrşitul anului la şase ani de închisoare şi cel de-al treilea poliţist a primit o pedeapsă condiţionată.• Pe 23 octombrie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Vitalie Colibaba a fost maltratat de poliţişti în aprilie 2006 şi că statul nu a efectuat o investigaţie efectivă a acuzaţiilor aduse. De asemenea, instanţa a hotărît că statul nu a facilitat accesul la Curtea Europeană din cauză că pe data de 26 iunie 2006 Procurorul General a adresat o scrisoare Baroului avocaţilor din Republica Moldova, în care declara că atît împotriva avocatului lui Vitalie Colibaba, cît şi împotriva unui alt avocat pot fi intentate dosare penale pentru faptul că au oferit informaţii despre cazuri de tortură organizaţiilor internaţionale. Amnesty International a pledat în favoarea lui Vitalie Colibaba şi a avocaţilor şi a cerut în repetate rînduri efectuarea unei investigaţii efective şi imparţiale a cazurilor de tortură. În luna iunie, Procuratura Generală a informat Amnesty International că Vitalie Colibaba a fost traumat în timpul arestului său, dar traumele nu erau rezultatul torturii sau altor tipuri de maltratare. • Pe data de 26 noiembrie, opt deţinuţi infectaţi cu HIV de la izolatorul de detenţie preventivă Nr.13 din Chişinău şi-au tăiat venele în semn de protest împotriva condiţiilor în care erau deţinuţi. Toţi opt erau deţinuţi în într-o celulă suprapopulată de 20 m2. Unii deţinuţi infectaţi cu HIV sufereau de tuberculoză rezistentă la medicamente şi exista un pericol înalt de infectare a celorlalţi deţinuţi. Forţele speciale din penitenciar, după informaţiile obţinute, au înăbuşit protestul aplicînd bastoane de cauciuc, iar cîţiva deţinuţi au fost răniţi. Alţi patru deţinuţi au fost ulterior plasaţi împreună într-o carceră din subsol, fapt ce a înrăutăţit şi mai mult starea sănătăţii lor.
Violenţa împotriva femeilor
În pofida existenţei programelor de protecţie a martorilor, foarte puţine victime ale traficului în scopul exploatării sexuale au putut să beneficieze de protecţie eficientă, atunci cînd erau de acord să depună mărturie. Femeilor li se oferea protecţie în calitate de martori doar dacă putea fi dovedit faptul că există riscul unui atac din partea traficanţilor şi în majoritatea cazurilor aceasta însemna dovada unui atac sau a unor ameninţări anterioare. Potrivit Raportului cu privire la Traficul de Persoane, publicat în iunie de către Departamentul de Stat al SUA, Moldova nu a reuşit să abordeze problema complicităţii reprezentanţilor autorităţilor publice în formele severe de trafic.Libertatea de exprimare
Printr-o rezoluţie adoptată în octombrie Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a chemat autorităţile Moldovei "să consolideze toate garanţiile necesare pentru a asigura respectarea libertăţii de exprimare conform Articolului 10 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului".• În aprilie, al treilea an consecutiv, Primăria municipiului Chişinău a respins cererea organizaţiei ”GenderDoc-M” de a organiza parada gay-ilor. Această decizie a fost luată în pofida hotărîrii din februarie a Curţii Supreme de Justiţie, conform căreia refuzul similar din aprilie 2006 fusese ilegal.Justiţia internaţională
Pe data de 2 octombrie Curtea Constituţională a hotărît că Moldova poate ratifica Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale fără a fi necesară introducerea unor schimbări în Constituţie. Moldova a semnat Statutul de la Roma al Curţii Penale Internaţionale în 2000, însă mai tîrziu Guvernul a cerut Curţii Constituţionale să decidă dacă Statutul de la Roma nu contravine Constituţiei.
Auto-proclamata Republică Moldovenească Nistreană (Transnistria)
În luna iunie în Moldova au avut loc alegeri locale. Însă autorităţile transnistrene au împiedicat desfăşurarea lor în satul Corjova, unul dintre cele nouă sate situate geografic în Transnistria, dar aflate sub jurisdicţia autorităţilor centrale din Moldova. Valentin Beşleag, persoana care candida la funcţia de primar în alegerile locale, a fost ţinut la secţia de miliţie din Dubăsari timp de 15 zile şi acuzat de comiterea infracţiunii administrative care constă în distribuirea materialelor electorale aduse de peste hotare. Iurie Coţofan, care a încercat să voteze pe 3 iunie, se presupune că a fost bătut de cîţiva miliţieni transnistreni. El a fost dus la secţia de miliţie din Dubăsari unde a fost reţinut pînă la miezul nopţii, apoi a fost eliberat fără a primi vreo explicaţie sau acuzaţie.• Ultimii doi membri rămaşi din grupul lui Ilaşcu - Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, condamnaţi la închisoare în Transnistria în 1993 pentru "acte de terorism", inclusiv uciderea a doi oficiali transnistreni, au fost eliberaţi pe 2 iunie şi, respectiv, 4 iunie odată cu ispăşirea pedepsei. Ei s-au aflat în penitenciarul din Tiraspol, capitala Transnistriei, în pofida faptului că în iulie 2004 Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că reţinerea lor este arbitrară şi contravine Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. Ambii au fost eliberaţi şi expulzaţi din Transnistria. Andrei Ivantoc a încercat să revină în Transnistria, dar a fost forţat să urce într-un autoturism şi dus la Chişinău.
Amnesty International Report 2008
