Comisia Europeană va sprijini inclusiv financiar eforturile de reunificare ale Republicii Moldova cu regiunea separatistă Transnistria, iar în cazul unor progrese semnificative în negocieri, va lua în considerare crearea unui fond special, a declarat pentru NewsIn un purtător de cuvânt al CE.
"La recentul Consiliu de Cooperare UE-Moldova s-a reiterat sprijinul Comisiei Europene pentru implementarea măsurilor de încredere reciprocă, inclusiv prin asistenţă financiară. În cazul unui progres semnificativ în eforturile de mediere, CE va sprijini reintegrarea, iar crearea unui fond dedicat reintegrării va trebui examinată la acel moment", a declarat vineri pentru NewsIn Anja Fiedler, ofiţer de presă al comisarului pentru relaţii externe şi de vecinătate Benita Ferrero-Waldner.
Preşedintele Republicii Moldova Vladimir Voronin a declarat miercuri în şedinţa de Guvern că executivul european s-a arătat dispus să creeze un fond special pentru acoperirea costurilor de integrare teritorială a Republicii Moldova şi a solicitat structurilor guvernamentale să estimeze aceste eventuale cheltuieli. Voronin a venit miercuri la şedinţa de guvern împreună cu preşedintele Parlamentului de la Chişinău, Marian Lupu, şi cu şeful Delegaţiei Comisiei Europene în Republica Moldova, Cesare de Montis.
Voronin a participat, marţi, la Bruxelles, la Consiliul UE - R. Moldova. Subiectul Transnistria a fost discutat la un prânz de lucru, iar UE a încurajat Republica Moldova "să dea dovadă de răbdare şi să fie generoasă" în ceea ce priveşte punerea în practică a măsurilor de construire a încrederii reciproce iniţiate de preşedintele Voronin, măsuri pe care blocul european a declarat din nou că le sprijină. În acelaşi timp, UE a sfătuit Chişinăul să nu facă niciun compromis asupra principiilor-cheie ale viitoarei reglementări şi nici să încetinească procesul de reforme.Uniunea Europeană participă ca observator la procesul de negocieri în formula "5+2" vizând o reglementare transnistreană (R. Moldova şi Transnistria ca părţi aflate în conflict, Rusia, Ucraina şi OSCE ca mediatori, iar UE şi SUA ca observatori).
La şedinţa de guvern de miercuri, şeful statului moldovean a părut să-şi fi însuşit criticile care i-au fost transmise la Bruxelles şi a recunoscut că Republica Moldova mai are multe de făcut pentru a obţine o adevărată independenţă a justiţiei, libertate a presei, respectare a drepturilor omului şi un climatul investiţional atractiv. Voronin a spus că "sprijină opiniile comisarului european, Benita Ferrero-Waldner, şi a înaltului reprezentant al UE pentru politica externă şi de securitate, Javier Solana, potrivit cărora mai trebuie depuse eforturi suplimentare pe aceste direcţii" şi că aceste opinii "coincid cu viziunea autorităţilor moldovene", "unanime în privinţa necesităţii schimbării oneste şi profunde a stării de lucruri pe toate aceste direcţii".
Acordul de Parteneriat şi Cooperare, adoptat în 1998, care a constituit în ultimii 10 ani cadrul de cooperare dintre Republica Moldova şi UE, a expirat de curând şi autorităţile moldovene au solicitat lansarea unor discuţii pe marginea viitorului cadru de cooperare, pe care şi-l doresc mai avansat şi eventual oferind Republicii Moldova anumite perspective de aderare la UE.
Voronin a subliniat importanţa acceptului dat de CE pentru a avea la Chişinău, în luna iulie, "o discuţie serioasă cu reprezentanţii Republicii Moldova în problema conţinutului viitorului acord".
Referindu-se la conţinutul viitorul cadru de cooperare cu UE, Voronin a spus că acesta nu poate fi unul "şablon, identic cu cel care se discută cu alte ţări", ci trebuie să fie unul "corect şi realist, care reflectă înainte de toate posibilitatea obţinerii de către Moldova a celor patru libertăţi fundamentale". "Noi nu trebuie să cerem prea mult de la partenerii noştri europeni. Trebuie să cerem mai mult de la noi înşine. Totuşi, Comisia Europeană şi ţările membre trebuie să vadă că Moldova este acea ţară care nu discreditează obiectivele integrării europene", a declarat Voronin.
Anunţul privind o eventuală finanţare din partea Uniunii Europene a costurilor pe care le-ar presupune reunificarea Moldovei intervine în condiţiile în care, pe de altă parte, un influent parlamentar rus, Aleksei Ostrovski, preşedintele Comitetului pentru relaţiile cu CSI din Duma de Stat a Federaţiei Ruse, s-a aflat zilele trecute la Chişinău şi Tiraspol, unde a declarat că setul de acorduri pentru reglementarea conflictului transnistrean trebuie să conţină mecanisme pentru contracararea fenomenul românizării în Republica Moldova.
Potrivit deputatului rus, conducerea Republicii Moldova este gata să stabilească relaţii federative cu Transnistria şi să acorde drept de veto Tiraspolului în sfere-cheie precum securitatea naţională, apărarea, politica externă, chestiuni legate de neutralitate şi aderarea la diverse organizaţii politice, militare sau economice. Chişinăul ar putea, de asemenea, să anuleze legea care interzice persoanelor cu dublă cetăţenie să deţină demnităţi publice şi fotolii de parlamentari. Ostrovski a mai declarat la Tiraspol că la Chişinău este privită cu înţelegere şi îngrijorarea conducerii şi a poporului transnistrean legată de legea adoptată de Parlamentul moldovean în 2005 privind statutul special al localităţilor din stânga Nistrului, care prevedea acordarea Transnistriei a unui statut de autonomie în cadrul unui stat unitar. "Dacă Moldova şi Transnistria vor forma un singur stat, sensul acestei legi se va pierde", a asigurat Aleksei Ostrovski. De asemenea, Ostrovski a precizat că autorităţile de la Chişinău ar putea accepta o ridicare a statutului limbii ruse în viitorul stat reunificat, care în prezent este oficial recunoscută ca limbă de comunicare interetnică, ceea ce înseamnă că i s-ar putea conferi statutul de limbă de stat. La Chişinău, presa a calificat acest plan drept un "Kozak II" (plan de reglementare propus de Rusia în 2003, care prevedea federalizarea Republicii Moldova şi pe care preşedintele Vladimir Voronin a refuzat să-l semneze în ultimul moment).
Ostrovski a accentuat în mod special, inclusiv în cadrul discuţiilor cu parlamentarii transnistreni, faptul că poziţia Dumei de Stat pe care a prezentat-o coincide cu cea a preşedintelui şi a Ministerului rus al Afacerilor Externe. Cotidianul Kommersant, care cita surse din administraţia prezindenţială, a scris recent că Moscova se pregăteşte să finalizeze pregătirile pentru reunificarea demonstrativă a Moldovei şi Transnistriei într-un stat unitar. Sursele publicaţiei anticipau un apropiat "progres spectaculos" pe vectorul transnistrean. Locomotiva acestui progres ar urma să devină tandemul de la guvernare – preşedintele Dmitri Medvedev şi premierul Vladimir Putin. "Moscova pregăteşte o întâlnire Voronin-Smirnov pe teritoriul rus. În prezenţa preşedintelui şi premierului rus aceştia îşi vor strânge mâna şi îşi vor desemna reprezentanţii care vor elabora formula de reglementare politică şi vor conveni statutul Transnistriei", a declarat sursa citată de Kommersant. "Moscova menţine legături strânse atât cu Smirnov, cât şi cu Voronin, având ocazia să discute problema transnistreană cu noua conducere de vârf a Rusiei la începutul lunii iunie la summitul CSI de la Sankt-Petersburg", susţine Kommersant.
Sursa: Newsin.ro
