Ministrul Afacerilor Externe al Romaniei, Lazăr Comănescu va face la 7 iulie o vizită oficială în Republica Moldova, la invitaţia omologului său Andrei Stratan. Potrivit serviciului de presă al MAEIE, invitaţia a fost lansată în timpul unei convorbiri telefonice în care şefii celor două diplomaţii au discutat despre relaţiile bilaterale şi teme de interes reciproc.
Potrivit NewsIn, informaţia a fost confirmată şi de purtătorul de cuvânt al MAE român, Cosmin Boiangiu, care a subliniat că agenda discuţiilor care vor avea loc la Chişinău urmează să fie stabilită, dar în mod sigur discuţiile vor viza "stadiul actual al relaţiilor bilaterale" şi "perspectivele europene ale Republicii Moldova". Întrebat de NewsIn dacă în cadrul vizitei lui Lazăr Comănescu ar urma să fie semnat Tratatul de frontieră dintre cele două ţări, Andrei Stratan a declarat că acest lucru se va întâmpla doar în cazul în care până în luna iulie Chişinăul şi Bucureştiul vor ajunge la o înţelegere pe marginea acestui document. "În acest moment nu s-a ajuns încă la o platformă comună", a declarat Andrei Stratan.
Preşedintele moldovean Vladimir Voronin a declarat în urmă cu două săptămâni în cadrul unei emisiuni televizate că i-a dat indicaţii ministrului de externe Andrei Stratan să-l invite în viitorul apropiat pe noul ministru de externe român Lazăr Comănescu la Chişinău. "Ca să punem lucrurile la punct pe acordul de bază şi acordul de frontieră", a explicat Voronin referindu-se la două documente pe care Chişinăul le consideră foarte importante, dar a căror semnare trenează de mai mulţi ani, în special din cauza retincenţelor părţii române. Preşedintele Voronin a spus că a avut deja "vreo trei discuţii neoficiale" cu Lazăr Comănescu, pe care l-a apreciat ca fiind "o persoană foarte interesantă, foarte simpatică şi foarte realistă".
Semnarea Tratatului de frontieră şi a Tratatului politic de bază dintre România şi Republica Moldova sunt două condiţii cerute cu insistenţă de către Chişinău pentru normalizarea relaţiilor bilaterale.
După ce Bucureştiul a propus în luna martie semnarea unei Convenţii privind micul trafic la frontieră, MAE moldovean a declarat că va accepta această ofertă doar după ce Bucureştiul va semna Tratatul de frontieră. "Cum putem vorbi despre micul trafic la frontieră, dacă nu avem reglementat statutul propriu-zis al frontierei?", a declarat atunci ministrul moldovean de externe. Ulterior Chişinăul a propus Bucureştiului includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, în zona de mic trafic la frontieră, în condiţiile în care uzanţele interne ale UE stabilesc o zonă de 30 de km pentru micul trafic la frontieră.
Andrei Stratan declara recent că Tratatul de bază şi cel de frontieră dintre România şi Republica Moldova sunt în fază de finalizare la nivel de experţi, urmând să fie eliminate câteva "paranteze pătrate" din textul documentelor. În Tratatul de bază parantezele includ denumirea limbii în care urmează să fie perfectat documentul.
În ceea ce priveşte Tratatul de frontieră, fostul ministrul român de externe Adrian Cioroianu declara în februarie că autorităţile moldovene insistă asupra includerii în document a unor referinţe la Acordul de la Paris din 1947, care, la rândul său, face trimitere la cel din 1940, "care a fost un tratat special şi un tratat impus cu forţa atunci". Comentariile pe marginea acestui subiect făcute la sfârşitul anului trecut de ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, au nemulţumit autorităţile moldovene în asemenea măsură, încât au dus la expulzarea a doi diplomaţi români. "România nu poate accepta insistenţa părţii moldovene de a introduce prevederi şi referiri inacceptabile pentru un stat modern european", afirmase ambasadorul Teodorescu. El a explicat că partea moldoveană solicită introducerea în acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre România şi Uniunea Sovietică: "Graniţa dintre România şi URSS este graniţa care a fost convenită între România şi URSS în 1940".
"Pentru toată lumea este însă clar că în 1940 şi până în 1947 România nu a încheiat niciun fel de acord cu URSS în legătură cu o asemenea graniţă. Deci, e un fals istoric şi, dacă atunci a fost acceptat, este pentru că România era un stat învins şi ocupat şi fără posibilitatea de a-şi apăra interesele sale suverane", a argumentat ambasadorul Teodorescu. "Este evident că în anul 2007 acceptarea aceluiaşi fals istoric care s-a făcut în 1947 ar fi cu totul de neconceput", adăugase reprezentantul diplomatic al României la Chişinău, comentarii catalogate de unii observatori drept stângace. Ministrul român de externe a precizat ulterior că România respectă toate tratatele şi acordurile la care este parte, inclusiv Tratatul de la Paris din 1947.
În cadrul unei emisiuni televizate din urmă cu câteva săptămâni, preşedintele Voronin a reiterat criticile sale la adresa Bucureştiului şi a reamintit că s-a plâns la preşedinţii celor 27 state membre ale UE de comportamentul României în raport cu Republica Moldova. Totuşi, Voronin s-a arătat foarte optimist în ceea ce priveşte relaţiile cu România. "Cred că relaţiile noastre cu România au perspective foarte bune şi aşa şi trebuie să fie. Din partea noastră noi vom face tot ce este posibil pentru ca această perspectivă să se realizeze", a promis şeful statului moldovean.
Ultima vizită oficială a unui ministru român de externe la Chişinău a fost a lui Mihai Răzvan-Ungureanu, în februarie 2006, când România se pregătea de aderarea la UE şi trebuia să explice cetăţenilor moldoveni de ce este nevoită să le impună vize. Vizele şi cetăţenia au devenit apoi laitmotiv al acuzelor aduse de Chişinău Bucureştiului în ceea ce priveşte presupusele sale intenţii expansioniste.
Fostul ministru de externe Adrian Cioroianu a fost la Chişinău la sfârşitul anului trecut, pentru a inaugura noul sediu al Consulatului român, însă deplasarea sa, care intervenea pe fondul unor relaţii bilaterale tensionate, a nemulţumit conducerea de la Chişinău şi, în consecinţă, ministrul român de externe nu a fost primit de niciun oficial moldovean.
Noul ministru român de externe, Lazăr Comănescu, declara luna trecută că are în vedere o vizită oficială în Republica Moldova, precizând că se află în dialog cu omologul său, Andrei Stratan, în legătură cu acest subiect. Premierul Călin Popescu Tăriceanu a fost în urmă cu un an la Chişinău, în timp ce ultima deplasare a preşedintelui Traian Băsescu în ţara vecină a avut loc în 2006. Ministrul agriculturii Dacian Cioloş este singurul ministru din Cabinetul Tăriceanu care s-a dus în vizită în Republica Moldova, luna trecută, în decurs de aproape un an.
