Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, l-a primit joi pe ministrul afacerilor externe al Ucrainei, Vladimir Ogrizko, aflat în vizită în Republica Moldova, anunţă un comunicat al Preşedinţiei de la Chişinău. Vizita lui Ogrâzko nu a fost anunţată din timp, astfel încât a constituit o surpriză pentru opinia publică, dar oficialităţile au pregătit-o încă de săptămâna trecută.
Potrivit comunicatului preşediţiei moldovene, în cadrul întrevederii dintre Vladimir Voronin şi Vladimir Ogrizko „a fost efectuat un schimb de opinii vizând relaţiile de colaborare moldo-ucrainene în contextul apropiatei vizite la Chişinău a preşedintelui Ucrainei, Viktor Iuşcenko.
Vizita lui Iuşcenko a fost fixată iniţial pentru data de 20 iunie, dar amânată ulterior.
Consilierul prezidenţial Mark Tkaciuk a declarat pentru NewsIn că data viitoarei vizite a preşedintelui ucrainean nu a fost stabilită nici astăzi. „Lucrăm pentru apropierea acestei date. Mai avem de pus la punct nişte nuanţe, pentru că în ceea ce priveşte abordările strategice de principiu nu avem divergenţe cu ţara vecină şi prietenă”, a declarat Mark Tkaciuk.
„Disensiunile de nuanţă” ţin de unele divergenţe istorice legate de demarcarea frontierei comune şi recunoaşterea reciprocă a drepturilor de proprietate asupra unor obiective contruite încă în perioada sovietică.
Acum o lună, prim-vicepremierul moldovean Igor Dodon, care deţine şi portofoliul de ministru al economiei, anunţa, după o rundă de negocieri la Kiev, că Ucraina şi Republica Moldova au convenit practic toate detaliile în ceea ce proveşte demarcarea frontierei dintre cele două state, precum şi problemele patrimoniale.
„Kievul şi Chişinăul au depăşit practic divergenţele pe care le aveau în ceea ce priveşte drepturile de proprietate asupra centralei hidroelectrice de la Dnestrovsk şi sunt pe punctul de a semna un acord atât în ceea ce priveşte drepturile de proprietate ale Ucrainei asupra centralei, cât şi în legătură cu demarcarea frontierei în această zonă”, declara atunci Dodon.
Prim-vicepremierul moldovean Igor Dodon, care deţine şi portofoliul de ministru al economiei, spune că, în schimb, Chişinăul insistă asupra recunoaşterii dreptului la proprietate al Republicii Moldova asupra a peste 60 de obiective de pe teritoriul Ucrainei, reprezentând în mare parte baze de odihnă şi tratament construite de Chişinău pe litoralul ucrainean încă din perioada sovietică.
În total, Republica Moldova are o listă cu 108 asemenea obiective, dintre care până în prezent doar 47 au fostrecunoscute de către Kiev ca aparţinând Chişinăului.
Kievul, la rândul său, a pretins drepturi de proprietate asupra a trei obiective de pe teritoriul Republicii Moldova, moştenite, la fel, din perioada sovietică. Potrivit vicepremierului moldovean, două dintre cele trei au fost deja recunoscute de către Chişinău ca aparţinând Ucrainei, singura rămasă fiind o parte din centrala hidroelectrică de la Dnestrovsk, amplasată pe teritoriul Republicii Moldova.
Dodon afirmă că drepturile de proprietate ar urma să fie recunoscute "la pachet", adică Chişinăul va recunoaşte dreptul la proprietate al Ucrainei asupra segmentului de baraj de la Dnestrovsk amplasat pe teritoriul moldovean, iar Kievul va recunoaşte dreptul de proprietate a Chişinăului asupra tuturor celor peste 60 de obiective pretinse de Republica Moldova pe teritoriul ucrainean.
Acum o lună, şi ambasadorul ucrainean la Chişinău, Serghei Pirojkov, a convocat o conferinţă de presă în cadrul căreia a ţinut să dezmintă speculaţiile din presa moldovenească şi ucraineană privind existenţa unor grave disensiuni dintre Kiev şi Chişinău legate de dreptul de proprietate asupra centralei de la Dnestrovsk.
Centrala de la Dnestrovsk, proiectată încă în perioada sovietică, a fost contruită pe Nistru prin contribuţia materială exclusivă a Kievului. După destrămarea URSS, Kievul a propus Chişinăului să participe la finisarea acestei centrale, însă oficialităţile moldovene au refuzat din lipsă de mijloace financiare. Cea mai mare parte a centralei se află pe teritoriul ucrainean, dar o parte din baraj este amplasat pe malul moldovenesc. Discuţiile purtate între Kiev şi Chişinău ţin atât de dreptul de proprietate asupra centralei, cât şi de linia de demarcare a frontierei de stat în zona construcţiei.
Referindu-se la problema demarcării frontierei de stat moldo-ucrianene, Igor Dodon a spus că mai sunt trei zone problematice pentru demarcare la frontiera moldo-ucraineană: în nord – centrala de la Dnestrovsk, în sud – regiunea portului Giurgiuleşti şi cel mai mare segment – cel transnistrean, de peste 440 km. Chişinăul nu are acces la această porţiune de frontieră, controlată de autorităţile de la Tiraspol şi care este suspectată a fi o zonă de trafic ilegal de mărfuri şi persoane. Igor Dodon a spus că a convenit la Kiev ca demarcarea acestui segment să se facă cu suportul Uniunii Europene.
Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Serghei Pirojkov, a declarat că Ucraina este interesată să aibă o frontieră modernă şi controlabilă, mai ales în contextul aspiraţiilor sale europene. Potrivit diplomatului, autorităţile de la Tiraspol nu manifestă prea mult entuziasm pentru aceste intenţii ale Ucrainei.
Conform uzanţelor internaţionale, stâlpii care demarcă frontiera sunt vopsiţi în culorile statului al cărui teritoriu îl demarcă. Întrebat ce culoare vor avea stâlpii de pe teritoriul controlat de autorităţile transnistrene, Pirojkov a spus că însemnele de demarcare vor fi de culoare albă, având scrise doar coordonatele, iar după reglementarea conflictului vor fi vopsiţi în culorile statului reunificat.
Sursa: Newsin.ro
