Semnarea unui tratat de frontieră cu Republica Moldova nu este o condiţie pentru aderarea României la zona Schengen, doar controlul eficient al zonei de frontieră, a declarat luni la Ljubljana David Brozina, consilier al ministrului de Interne din Slovenia, ţară ce deţine preşedinţia UE.
"Tratatul de frontieră cu Republica Moldova nu este o condiţie pentru aderarea la zona Schengen, ci controlul eficient al frontierei, astfel încât nimeni să nu intre pe teritoriul UE din ţări terţe fără a fi controlat de poliţia de frontieră română", a spus Brozina în cursul unei întâlniri cu un grup de jurnalişti români.
"Este important, pentru că România se află chiar în mijlocul fluxurilor de trafic - spre exemplu drogurile care vin din Afganistan - şi este foarte important să aderaţi pe cât de repede posibil la Schengen pentru a putea controla toate aceste fluxuri de trafic", a explicat consilierul ministrului sloven.
Pe de altă parte, Marko Gasperlin, coordonatorul grupului de lucru pentru evaluarea Schengen a arătat că din punctul de vedere al poliţiei, este mult mai simplu de gestionat zona de frontieră dacă există un tratat cu statul vecin, dând drept exemplu situaţia dintre Slovenia şi Croaţia, care-şi dispută o zonă de coastă la Marea Adriatică.
Potrivit scrisorii comune trimise de miniştrii de interne din România şi Bulgaria, cele două ţări intenţionează să adere împreună în 2012 la zona Schengen, dată apreciată drept "foarte ambiţioasă", dar pe care Slovenia o va susţine, a spus Brozina.
Vorbind despre preşedinţia UE, care urmează să se încheie la sfârşitul lunii iunie, Brozina a menţionat Tratatul de la Prüm privind schimbul de date în cooperarea în domeniul justiţie şi afaceri interne între toate cele 27 de state membre.
"Cred că acest schimb de informaţii va fi foarte util pentru România, de exemplu în relaţie cu Italia", a spus Brozina.
Iniţiat în 2005 de şapte state membre - Austria, Belgia, Germania, Franţa, Luxemburg, Olanda şi Spania - tratatul permite procurorilor sau poliţiştilor dintr-un stat membru să identifice profilul unui criminal în baza de date a altui stat membru. Preşedinţia germană a UE a propus în 2007 extinderea acestui tratat la toate statele membre, dar nimeni nu credea că se va ajunge la un consens într-un timp atât de scurt, a spus consilierul sloven.
Un alt domeniu în care Slovenia a reuşit să deblocheze poziţiile foarte adverse din cadrul UE a fost programul Visa Waiver prin care cetăţenii din 15 state membre UE, inclusiv Slovenia, pot călători fără vize în SUA. Consensul la care s-a ajuns este ca unele aspecte ce ţin de politicile comune privind sistemul vizelor din UE să fie negociate între Washington şi Comisia Europeană, iar pentru aspectele care ţin de legislaţia naţională, negocierile să se poarte bilateral.
"Ceea ce vor americanii este să obţină cât mai multe date privind infractorii şi suspecţii de terorism. Unele date se află în baza de date Schengen, deci e nevoie de acordul Bruxelles-ului, altele în bazele de date naţionale, unde aprobarea vine de la autorităţile naţionale", a explicat Brozina.
Un succes neaşteptat, mai ales pentru România, a constituit acordul cu Australia privind datele pasagerilor. "Australienii au fost atât de bucuroşi că au reuşit să semneze un acord cu UE privind datele pasagerilor, că au decis să ridice obligativitatea vizelor pentru România, Bulgaria şi Polonia", a spus consilierul sloven.În ce priveşte corupţia şi problemele din sistemul judiciar, reprezentantul preşedinţiei slovene a UE a declarat: "Am fi sperat să putem închide mecanismul de cooperare şi verificare după un an de la aderare. Dar din păcate nu a fost cazul, iar ceea ce se întâmplă în Bulgaria - cu un ministru de interne care a demisionat din cauza corupţiei - nu vă avantajează deloc", a spus Brozina.
Pe de altă parte, ca stat membru, România a fost până în prezent "întotdeauna cooperantă", neblocând nici o iniţiativă sau nepunând nici un fel de presiune asupra vreunui dosar special, a precizat consilierul sloven.
Sursa: NewsIn
