„Din punctul de vedere al problemelor de reintegrare a ţării, Moldova a ales calea integrării europeane care nu prevede aderarea la NATO. În acest sens, poziţia noastră este apropiată poziţiei unor ţări neutre din Uniunea Europeană, cum sunt Suedia, Irlanda, Ciprul, Malta, Austria. Anume din acest motiv nu exclud că în cazul nostru va fi necesar să depunem mai multe eforturi creatoare, în special ţinînd cont de problemele reintegrării Moldovei şi ale dezvoltării post-conflict al ţării. Totodată, este absolut clar că în cadrul oricărei discuţii neordinare referitoare la viitorul european al Moldovei, noi trebuie să pornim de la unele repere strategice”, a afirmat Vladimir Voronin, miercuri, în cadrul şedinţei Comisiei Naţionale pentru Integrarea Europeană.
Şedinţa s-a desfăşurat în prezenţa ambasadorilor statelor membre ale UE, instituţiilor europene şi internaţionale acreditate în Republica Moldova, a reprezentanţilor mass-media din ţară.
Vladimir Voronin a relevat că astăzi procesul de integrare europeană demonstrează un număr tot mai mare de modele şi abordări. Există calea balcanică, există calea pe care avansează Ucraina, există, în definitiv, diferite forme de asociere cu Uniunea Europeană, în care acordarea ţării a unor libertăţi europene nu înseamnă obţinerea calităţii de membru al Uniunii Europene (Elveţia, Norvegia). Există recenta propunere a Poloniei şi Suediei privind aşa-zisul „Parteneriat estic” şi proiectele franceze de „Partaneriat mediteranean”.
În cursul şedinţeiVladimir Voronin a făcut public Proiectul privind poziţia Republicii Moldova vizavi de conţinutul noului acord cu Uniunea Europeană. Şeful statului a evidenţiat 5 momente esenţiale, care în opinia părţii moldoveneşti, urmează să fie oglindite în acest acord – obţinerea de către Moldova a regimului de comerţ liber profund cu Uniunea Europeană; a regimului de vize liber cu Uniunea Europeană; perspectiva obţinerii de către Republica Moldova a calităţii de membru al UE; denumirea noului acord şi termenul începerii negocierilor cu UE asupra conţinutului acestuia.
Preşedintele a subliniat că, în primul rând, în cadrul discuţiilor privind proiectul noului acord, autorităţile moldoveneşti trebuie să insiste asupra obţinerii de către Moldova a regimului de comerţ liber profund cu Uniunea Europeană. „Astăzi, această sarcină ne pare nu chiar atât de actuală. Moldova a obţinut deja regimul de preferinţe comerciale autonome care, pe de o parte, protejează într-un anumit mod piaţa noastră, iar, pe de altă parte, permite unui anumit spectru de mărfuri moldoveneşti să pătrundă liber în Uniunea Europeană. Dar aceasta este o situaţie care nu poate dura la infinit. Pentru investitori Moldova este interesantă nu ca piaţă, ci din punctul de vedere al formării în această zonă a unei economii orientate la export. Anume de aceea Moldovei îi convine mult mai mult obţinerea în perspectivă a unui regim comercial mai liberal cu Uniunea Europeană, fără retrageri şi restricţii”, a spus Vladimir Voronin.
„Nimeni nu afirmă că regimul de comerţ liber profund cu Uniunea Europeană trebuie să intre în vigoare imediat după semnarea acordului. Nu. Mai întâi trebuie să studiem multilateral şi profund această problemă. Şi în baza acestui studiu, să stabilim acel interval de timp optim pentru aderarea la regimul comerţului liber profund”, a precizat şeful statului.
Preşedintele a accentuat că de aceea autorităţile moldoveneşti trebuie să solicite Comisiei Europene să examineze cît mai urgent această problemă, nu mai tîrziu de primăvara anului 2009. În acelaşi timp, deja astăzi noi trebuie să avem acea listă concretă de probleme ce ţin de armonizarea legislaţiei şi de măsuri practice care urmează să fie implementate în paralel şi care să devină parte integrantă din viitorul acord.
Un alt aspect care, în opinia preşedintelui ţării, trebuie să includă conţinutul viitorului acord se referă la regimul de vize liber cu Uniunea Europeană. Totodată, Vladimir Voronin a menţionat că negocierile cu Uniunea Europeană în vederea realizării acestui obiectiv trebuie să fie însoţite de măsuri sistemice menite să consolideze regimul de migraţiune şi domeniile de securitate, în conformitate cu standardele europene. „În cadrul realizării acestei sarcini, trebuie să fie elaborată foaia respectivă de parcurs a reformelor şi a acţiunilor comune ale Uniunii Europene şi Moldovei, care să fie în vigoare pînă la anularea deplină a regimului de vize. Trebuie să înţelegem clar care va fi influenţa acestui proces asupra reglementării transnistrene şi să ţinem minte tot timpul această latură a problemei”, a declarat preşedintele.
Potrivit lui Vladimir Voronin, un alt compartiment principial al viitorului acord trebuie să vizeze perspectiva obţinerii calităţii de membru. „Oricât de diferite ar fi actualele modele de integrare europeană, Republica Moldova trebuie să stipuleze clar în noul acord cu Uniunea Europeană perspectiva calităţii sale de membru al Uniunii Europeane. Totodată, nu este nevoie să insistăm asupra stabilirii vreunor termene de aderare. Trebuie să înţelegem că însăşi stabilirea acestei perspective trebuie să servească drept stimulent pentru viitoarele reforme europene în Moldova, pentru transformări calitative în relaţiile noastre cu Uniunea Europeană. Dacă aceste reforme vor fi reuşite, dacă vom avansa, dacă succesele noastre vor fi apreciate adecvat de către partenerii noştri europeni, Moldova, în calitatea sa de ţară europeană, va putea, la o anumită etapă, să facă uz de dreptul său stipulat în articolul 34 al Acordului european şi să depună cererea de aderare la Uniunea Europeană”, a afirmat şeful statului.
În prezentarea poziţiei autorităţilor moldoveneşti privind conţinutul proiectului noului acord cu UE, preşedintele s-a referit şi la denumirea viitorului document. În acest sens Preşedintele a menţionat că în mod evident denumirea noului acord cu Uniunea Europeană trebuie să reflecte scopuri mai ambiţioase decât cele care sînt prevăzute printr-un acord obişnuit de parteneriat şi cooperare. „Vecina noastră, Ucraina, insistă ca acordul ei cu Uniunea Europeană să fie numit acord de asociere. Moldova nu are nici un temei ca să fie mai modestă în această chestiune”, a opinat Vladimir Voronin.
Preşedintele a făcut unele precizări şi privitor la problema demarării negocierilor Moldovei cu Uniunea Europeană asupra conţinutului noului acord. „Dumneavoastră ştiţi că există poziţia câtorva ţări din Uniunea Europeană care insistă ca aceste negocieri să înceapă după alegerile parlamentare din Moldova. Această poziţie este explicabilă şi nu este necesar să fie comentată. Doresc să adresez membrilor Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană o propunere foarte simplă: nu trebuie să va simţiţi ostatici ai acestei situaţii. Trebuie să demonstrăm că alegerile parlamentare din Moldova se vor desfăşura în conformitate cu cele mai înalte exigenţe şi standarde şi concomitent trebuie să lucrăm intens asupra acelor sarcini pe care deja le-am aprobat. Timpul pierdut îl vom recupera dacă vom fi extrem de mobili, concentraţi, organizaţi”, a menţionat şeful statului.
De asemenea, în cursul şedinţei a fost adoptate decizii operative privind perfecţionarea mecanismului de coordonare interdepartamentală a acţiunilor legate de procesul de integrare europeană. Astfel, a fost decisă instituirea postului de secretar al Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană, în această funcţie fiind numită Natalia Catrinescu. Secretarul Comisiei Naţionale va activa în componenţa Aparatului Guvernului, în Departamentul coordonare a politicilor şi ajutoare externe. Secretarul va organiza, cu ajutorul Secretariatului, perfectarea proceselor-verbale ale Comisiei, va fi responsabil de actualizarea WEB-site-ului comisiei.
Secretarul va convoca săptămânal grupul special de coordonare interdepartamentală, care va fi compus din reprezentanţi ai ministerelor şi departamentelor (la nivel de viceminiştri). Acest grup va pregăti ordinea de zi şi proiectele de hotărîri ale Comisiei, va efectua controlul asupra hotărîrilor adoptate, va adopta decizii operative privind integrarea europeană. Din acest grup vor face parte în mod obligatoriu reprezentanţi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Ministerului Economiei şi Comerţului, Ministerului Finanţelor, Centrului de Armonizare a Legislaţiei de pe lîngă Ministerul Justiţiei.
Astfel, Aparatul Guvernului va fi responsabil de implementarea reformelor europene – partea privind integrarea europeană, iar Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene – de coordonarea politicii externe a Moldovei cu Uniunea Europeană, desfăşurarea negocierilor cu UE asupra noului acord.
De asemenea în cadrul şedinţei a fost luată decizia privind crearea WEB-site-ului Comisiei. Imediat după modificarea componenţei Comisiei pentru Integrare Europeană, secretariatul Comisiei, în baza procedurilor cunoscute, va anunţa un concurs pentru crearea WEB-site-ului Comisiei. WEB-site-ul va conţine informaţii ample despre relaţiile Moldova – Uniunea Europeană, un set complet de materiale informative necesare. Informaţiile site-ului vor fi prezentate în trei limbi – engleză, moldovenească, precum şi rusă (ţinînd cont de importanţa acestei resurse pentru locuitorii Transnistriei.
S-a mai convenit ca următoarea şedinţă a Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană să fie convocată la 15 iulie curent.
Preşedintele Vladimir Voronin a amintit că, potrivit deciziei adoptate la 19 mai, curent Comisia Naţională pentru Integrare Europeană în componenţă nouă se va întruni cel puţin odată pe lună, şedinţele ei vor fi deschise pentru public şi ziarişti, fără nici un fel de restricţii. Aflîndu-ne în vizorul presei, este puţin probabil să stagnăm în activitatea noastră, a relevat şeful statului, îndemnînd jurnaliştii la o conlucrare activă. Urmăriţi activitatea comisiei! Criticaţi-ne, dacă nu respectăm programul de activitate, a declarat Preşedintele.
De asemenea, în cadrul şedinţei, premierul Zinaida Greceanîi a prezentat darea de seamă privind implementarea Planului de priorităţi pentru integrarea europeană pe anul 2008, iar viceprim-ministrul, ministru al afacerilor externe şi integrării europene, Andrei Stratan, - o informare vizînd evoluţiile de ultimă oră în relaţiile Republica Moldova – Uniunea Europeană.
