Republica Moldova, cea mai săracă ţară din Europa, aflată la graniţele Uniunii Europene, rămâne una dintre "pieţele" cele mai înfloritoare pentru exploatarea sexuală, munca forţată şi traficul de organe, arată o anchetă France-Presse, care prezintă şi mărturia unor victime în două reportaje.
"Moldovenii sunt acum bine informaţi în ceea ce priveşte riscurile plecării în străinătate, dar sunt gata de orice pentru a scăpa din situaţia disperată din ţara lor şi continuă să cadă în capcanele traficanţilor", spune Anna Revenko, directoarea La Strada-Moldova, asociaţie care ajută victimele traficului de fiinţe umane.După declararea independenţei Republicii Moldova, în 1991, circa 800.000 de persoane, adică o treime din populaţia activă a ţării, au emigrat pentru a scăpa de o situaţie economică sumbră. Traficanţii se folosesc de această emigrare masivă, legală şi ilegală, estimările oficiale vorbind despre 60.000 de victime ale traficului de persoane, la o populaţie totală de 3,6 milioane de locuitori.Din punctul de vedere al lui Victor Lutenco, coordonatorul programului de prevenire al Organizaţiei Internaţionale a Migraţiei (OIM), dificultatea cu care moldovenii intră în UE "contribuie la situaţia lor disperată, ceea ce alimentează traficul"."Victimele sunt în general femeile cu vârsta între 19 şi 24 de ani, provenite din mediu rural, din familii dezmembrate sau cu probleme de violenţă, recrutate de către cunoştinţe, adesea femei, pentru a fi exploatate sexual", explică locotenent-colonelul Iurie Ursan, unul dintre şefii centrului de luptă împotriva traficului de fiinţe umane.Potrivit cifrelor acestui departament din Ministerul moldovean de Interne, în 2007, 81% din victimele traficului de persoane au fost femei, 5% bărbaţi şi 4% minori. În 87% din cazuri, obiectivul traficului a fost exploatarea sexuală, în 10% din cazuri munca forţată şi în 2% din cazuri cerşitul.Specialiştii subliniază că traficul de persoane s-a reorientat dinspre Balcani spre Turcia (45% potrivit Ministerului de Interne), Rusia (23%), Cipru (8%), Emiratele Arabe Unite (6%), Ucraina (2%). În 7% din cazuri, victimele au fst exploatate în interiorul graniţelor ţării.France-Presse îşi ilustrează ancheta cu mărturia Alinei, o victimă a traficului de persoane. Alina avea 20 de ani când "iubitul" său a păcălit-o să plece din ţară pentru a se angaja ca vânzătoare în Portugalia. La fel ca numeroase compatrioate, săracă şi naivă, tânăra ţărancă nu suspecta că de fapt va fi "vândută" şi obligată să se prostitueze în Dubai. "Iubitul" său i-a obţinut viza pentru Portugalia şi a condus-o la aeroport, unde a încredinţat-o altor doi bărbaţi. Ajunsă la Lisabona, ea a fost închisă împreună cu încă o tânără într-un apartament şi i s-a confiscat paşaportul. "Atunci mi-am dat seama că am ajuns în mâinile traficanţilor", mărturiseşte ea, plângând.O săptămână mai târziu, cele două au fost trimise în Dubai. "Pe aeroport, mi-a dat paşaportul în ultimul moment, nu am îndrăznit să ţip, eram paralizată", a spus ea. La sosirea în Dubai, cele două tinere din Republica Moldova au fost "vândute" unei uzbece căsătorită cu un poliţist din Emiratele Arabe Unite. Cuplul "controla" 11 moldovence şi ucrainence, toate îngrămădite într-o cameră. "Trebuie să te prostituezi în baruri, în discoteci, pe stradă, iar dacă refuzi te bat şi pot chiar să te omoare", a fost avertizată Alina de una dintre fetele care se afla de mai mult timp în Dubai. "Patroana" fixa condiţiile: Alina, supravegheată în permanenţă, trebuia să producă 10.000 de euro, după care urma să îşi primească primi paşaportul înapoi. După trei luni, a reuşit să fugă, a cerut ajutor poliţiei, dar a fost trimisă în închisoare. Înţelegând că nimeni nu va ajuta, decide să se prostitueze pentru a câştiga bani să se întoarcă în ţară şi naşte un copil. La sfârşitul anului 2006, ea şi copilul sunt eliberaţi şi repatriaţi, prin intermediul ambasadei ruse la Dubai.Ca majoritatea victimelor, nici Alina nu vrea să depune plângere în justiţie pentru ce i s-a întâmplat. "Poliţia şi justiţia sunt coplicii traficanţilor", crede ea.Pe lângă femei, mii de copii din Republica Moldova, ai căror părinţi pleacă să muncească în străinătate, în special în Rusia, cad victime traficului de fiinţe umane sau cresc în orfelinate.Ana, în vârstă de 14 ani şi Nataşa, în vârstă de 12 ani, încearcă să treacă peste şoc: la fel ca mii de copii din Republica Moldova, cele două surori vor fi părăsite de încă unul dintre membrii familiei, care trebuie să meargă să muncească în Rusia. "Nu pot să mă mai ocup de ele", explică mătuşa lor, în vârstă de 50 de ani. "Trebuie să plec în Rusia în septembrie, împreună cu fiul meu", adaugă ea. Asistena socială care se ocupă de fetiţe, Angela, este disperată. Abia reuşise să le instaleze în acest nou cămin pe cele două fete a căror mamă a plecat să muncească la Moscova, în urmă cu un an şi jumătate. Femeia nu a şi-a mai contactat fetele şi Angela bănuieşte că a căzut victimă traficului cu fiinţe umane. Tatăl, alcoolic şi uneori violent, nu se ocupă de fiicele sale, care se refugiaseră la un moment dat la un vecin. "Nu mai există nicio soluţie pentru ele, doar să meargă într-un orfelinat din oraş", explică asistenta socială, în timp ce adolescentele în lacrimi protestează. "Voi fugi", explodează cea mare. "Nu te putem ţine, nu ţi s-a cerut părerea", îi răspunde vărul său, în vârstă de 25 de ani."Aceşti doi copii sunt deja victime indirecte ale traficului cu fiinţe umane şi fac parte din grupul care ajunge cel mai uşor în mâinile traficanţilor", avertizează asistenta socială, aprobată de un psiholog din organizaţia Medecins du Monde."Mulţi părinţi îşi abandonează copiii pentru a merge să muncească în străinătate şi îi încredinţează bunicilor, care nu pot să îi protejeze în faţa traficului de persoane", explică Vladimir Semetu, responsabil cu serviciile de protecţie a familiei şi copilului la primăria din Bălţi.Potrivit datelor oficiale, în Republica Moldova aproximativ 12.000 de copii se află în orfelinate, iar 80% dintre ei au cel puţin un părinte în viaţă. Un studiu recent al asociaţiei La Strada arată că 30% dintre victimele traficului cu fiinţe umane din Republica Moldova sunt orfani de unul sau ambii părinţi, iar alţi 30% au fost crescuţi de un singur părinte.Dacă traficul cu minori nu reprezintă, oficial, decât 4% din fenomenul global din Republica Moldova, "aceşti copii sunt prinşi în sisteme de exploatare şi trăiesc în condiţii extrem de dure", subliniază Alfonso Gonzales Jaggli, liderul misiunii Pământul Oamenilor în Republica Moldova. Datorită unui birou deschis la Moscova, asociaţia a repatriat în Republica Moldova 160 de copii şi de adolescenţi din anul 2005. Unii sufereau de pneumonie, tuberculoză, anemie sau fuseseră drogaţi pentru a fi mai "docili".Abandonarea copiilor alimentează, pe lângă traficul cu fiinţe umane, şi o altă "piaţă" în Republica Moldova: cea a adopţiilor comerciale, practicate în special la Chişinău, de aproximativ 10 agenţii americane. Ele oferă câteva mii de euro pentru fiecare copil. NewsIn
Sursa: Adevarul
