Politicieni şi experţi pe domeniul mass-media din Republica Moldova se arată îngrijoraţi de impactul pe care închiderea biroului de la Chişinău al postului BBC - anunţată miercuri, cu începere de la 1 august - l-ar putea avea asupra democraţiei, şi aşa fragile, şi a libertăţii de expresie.
Preşedintele Partidului Democrat, Dumitru Diacov, spune că este foarte trist pentru democraţia din Republica Moldova că a fost luată o asemenea decizie. "Dacă vocea noastră poate fi auzită, noi sigur că spunem că nu este bine deloc, pentru în Republica Moldova mai este nevoie de o cultură, de tradiţii, de o abordare independentă a evenimentelor, a evoluţiilor. Şi sigur că vocea BBC-ului este una imparţială, nepartinică şi dacă biroul de la Chişinău să închide, ziariştii autohtoni nu au de la cine lua exemplu. Prin intermediul BBC-ului noi avem posibilitatea de a prezenta opiniile noastre şi în interiorul, dar şi în afara Republicii Moldova", a declarat pentru NewsIn preşedintele Partidului Democrat de la Chişinău, Dumitru Diacov.
Deputatul Alianţei Moldova Noastră, Leonid Bujor, subliniază că guvernarea comunistă din Republica Moldova face tot posibilul ca cetăţenii moldoveni să fie informaţi în mod unilateral şi în majoritatea mediilor de informare să fie prezentat un singur punct de vedere – cel al Partidului Comuniştilor. "Este clar că actuala guvernare de la Chişinău nu şi-a însuşit încă lecţia democraţiei. În aceste condiţii, închiderea unei surse de informare independentă, cum este BBC-ul, va constitui o lovitură asupra segmentului democratic al clasei politice, care va avea şi mai puţine platforme pentru a-şi expune opinile", a spus Leonid Bujor. Deputatul şi-a exprimat speranţa că "se vor găsi mijloace financiare suplimentare pentru a continua activitatea biroului de la Chişinău al BBC, care informează obiectiv şi multilateral cetăţenii, prezentând şi opiniile guvernării, şi ale opoziţiei, dar şi cele ale societăţii civile" din Republica Moldova. "Impactul închiderii biroului de la Chişinău al BBC, în orice caz, va fi unul negativ pentru democraţia din Republica Moldova", a declarat pentru NewsIn Leonid Bujor.
Dumitru Braghiş, preşedinte al Partidului Social Democrat de la Chişinău spune că BBC pentru Republica Moldova este un post de radio important din toate punctele de vedere – şi politic, şi pentru dezvoltarea democraţiei. "Mie îmi pare rău că se întâmplă acest lucru. Sincer vorbind eu consider că pentru noi va avea un efect negativ această închidere. Era o sursă de informare independentă, care nu depindea de doleanţele partidelor politice de la Chişinău", a subliniat liderul Partidului Social Democrat din Republica Moldova, Dumitru Braghiş.
Directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente de la Chişinău, Petru Macovei, regretă sincer decizia adoptată la Londra. "Am impresia că adoptând această decizie s-au luat în calcul mai mult realităţile din România şi nu s-a ţinut cont de ceea ce se întâmplă pe piaţa media din Republica Moldova. Aici sunt foarte puţine medii de informare care oferă publicului informaţie echilibrată, obiectivă şi nepărtinitoare. BBC-ul încă mai este una din aceste surse şi îmi pare rău că ascultătorii din Republica Moldova, dar şi din afară, vor fi - din momentul în care această decizie va fi pusă în aplicare - lipsiţi de informaţie nepărtinitoare despre ceea ce se întâmplă în ţara noastră", a detaliat pentru NewsIn Petru Macovei.
Din momentul în care un post de radio atât de important şi popular ca BBC încetează să activeze într-o ţară ca Republica Moldova, democraţia are clar de suferit, consideră Macovei. "Este doar de regretat această decizie în condiţiile Republicii Moldova, unde media independentă mai întâmpină încă multe probleme, iar presa nu s-a constituit ca afacere. Sper totuşi, deşi nu cred, că această decizie ar putea fi revăzută", a mai spus directorul executiv al Asociaţiei Presei Independente de la Chişinău, Petru Macovei.
Preşedintele Asociaţiei Presei Electronice din Republica Moldova, Alexandru Dorogan, şi-a exprimat, la rândul său, regretul în legătură cu anunţata închidere a serviciului în limba română al BBC-ului. "BBC are audienţă bună în Republica Moldova şi, în mod evident, decizia este clar una adoptată pentru România, devenită ţară membră a UE. Dar noi, Republica Moldova, suntem români, dar nu suntem în UE. Şi atunci cred că trebuie făcută o diferenţiere dintre cele două ţări şi făcut un serviciu de limbă română pentru Republica Moldova", este de părere Alexandru Dorogan.
"Posturile de radio occidentale au avut un rol foarte mare în europenizarea mentalităţii noastre. Chiar dacă acum lucrurile nu mai stau ca în perioada sovietică, totuşi nu a scăzut importanţa comunicării, în special nu a scăzut importanţa şcolii BBC, manierei de prezentare, de abordare a problemelor. BBC şi astăzi este un model pentru noi, pentru posturile de radio din Republica Moldova. Deci este foarte important ca BBC-ul să rămână cel puţin până când şi Republica Moldova va ajunge în această mare familie a Uniunii Europene", atrage atenţia preşedintele Asociaţiei Presei Electronice de la Chişinău, Alexandru Dorogan.
Nicu Popescu, cercetător la Consiliul European pentru Relaţii Externe, cu sediul la Londra, a declarat pentru NewsIn că închiderea BBC-Moldova este un fapt foarte regretabil. "Impactul asupra sistemului politic din România va fi minim, pentru că România este un stat deja integrat în NATO, în UE, cu un sistem democratic şi pluralist consolidat şi cu mass-media pluralistă aflată în competiţie. Situaţia pentru Moldova este diferită. În Moldova nu există televiziuni independente, există foarte puţine ziare independente cu circulaţie liberă care se mai şi află sub presiunea autorităţilor din când în când. În plus, spaţiul radio este dominat de posturi ruseşti şi de cele proguvernamentale şi în acest peisaj mediatic BBC-ul era una dintre foarte puţinele excepţii – un post de radio independent, profesionist, care dădea posibilitatea tuturor forţelor politice şi sociale să se exprime", subliniază Nicu Popescu.
"Şi în acest sens, în special în condiţiile unei campanii electorale pentru alegerile din 2009, în care elementele autoritare devin din ce în ce mai vizibile, în contextul în care autorităţile au încercat să limiteze libertatea de expresie inclusiv pe internet, închiderea postului BBC-Moldova are un impact nu doar asupra peisajului mediatic, dar şi asupra realităţilor politice, a sistemului politic şi a calităţii democraţiei din Republica Moldova, care şi aşa se află într-o stare foarte şi foarte şubredă. Şi tendinţa este mai degrabă în direcţia unui autoritarism din ce în ce mai pronunţat", a conchis Nicu Popescu.
BBC World Services a decis închiderea definitivă a redacţiei sale în limba română începând cu data de 1 august, în prezent România fiind ultima ţară membră a Uniunii Europene în care BBC transmite într-o altă limbă decât engleza. "Vorbim de două motive principale pentru care am decis să încetăm difuzarea ştirilor în limba română, în primul rând datorită aderării României la Uniunea Europeană şi instalării democraţiei cu toate imperfecţiunile sale, fapt care are urmări şi asupra dezvoltării mass-media, în prezent existând 160 de posturi de radio, şi în al doilea rând, datorită fuziunilor şi achiziţiilor pe piaţa radio care au condus la refuzarea preluării BBC", a declarat miercuri pentru Newsin, Răzvan Scorţea, directorul postului BBC România.
Cele patru frecvenţe FM ale BBC din România şi cea din Republica Moldova, care în prezent difuzează şi programe în limba română, vor continua să transmită exclusiv programe în limba engleză în România şi în engleză, rusă şi ucraineană în Republica Moldova, în măsura în care autorităţile media o vor permite.
Sursa: NewsIn
Lina Grâu
