Aspiraţiile Republicii Moldova de a adera la Uniunea Europeană împiedică soluţionarea conflictului transnistrean şi nu corespund intereselor Chişinăului, a declarat Dmitri Danilov, şeful secţiei de securitate europeană din cadrul Academiei de Ştiinţe a Rusiei.
Expertul rus a susţinut, în cadrul unor dezbateri publice desfăşurate la Chişinău, că logica şi modalitatea proceselor integraţioniste din spaţiul european şi cele din CSI nu pot fi combinate. "Deci, pentru Republica Moldova este vorba de o alegere pe termen mediu – UE sau CSI. Preşedintele Vladimir Voronin a dat se pare un răspuns – Chişinăul va merge către UE.
Iar aspiraţiile de integrare în UE împiedică reglementarea transnistreană, susţine Dmitri Danilov. "Place sau nu Moscovei, chiar dacă Republica Moldova nu intră în UE, dar merge pe această cale, ea oricum îşi structurează viaţa şi politica internă conform acquis-ului comunitar. Ceea ce oricum va fi o dificultate în relaţiile cu Rusia în problema transnistreană", a spus expertul rus.
În plus, susţine el, integrarea în UE nu corespunde intereselor Republicii Moldova, "pentru că implică sacrificii mari pentru nişte scopuri irealizabile în viitorul previzibil". Potrivit lui, Chişinăul nu poate face în viitorul apropiat paşi concreţi pentru aderarea la UE – "din perspectiva politicii interne a statului, a politicii UE în domeniul extinderii, dar şi a creării unui stat nou practic pe loc gol". "A trasa nişte perspective europene este una, dar a face paşi concreţi e altceva", spune expertul rus.
Referindu-se la subiectul neutralităţii Republicii Moldova, Danilov a afirmat că aceasta este inevitabilă, dacă Chişinăul doreşte reintegrarea ţării, pentru că va trebui să respecte interesele Rusiei – printre care contracararea extinderii NATO şi demilitarizarea. "Iar demilitarizarea nu se poate face fără ca statul să fie neutru", spune Danilov.
Referindu-se la subiectul neutralităţii Republicii Moldova, expertul James Sherr, expert în Rusia şi Eurasia la Institutul regal de relaţii internaţionale Chatham House de la Londra, a declarat că acest termen trebuie să fie foarte clar definit. În opinia sa, acest termen ar trebui să permită pe viitor calitatea de membru UE pentru Republica Moldova. "Dar este sigur că Moscova va încerca să confere alt sens acestui termen, opinie pe care am auzit-o şi la Tiraspol – neutralitatea ar fi echivalentă cu neaderarea la UE", spune James Sherr. Iar posibilele variante de reglementare ar trebui pe lang dezbătute în societate, pentru a nu ajunge la situaţia cedării suveranităţii Republicii Moldova în schimbul reintegrării.
Potrivit lui Danilov, Chişinăul va trebui să accepte un statut federativ egal cu Transnistria, pentru a exclude situaţii ipotetice de genul unirii cu România. Sherr este însă de părere că nu este corect să se pună problema egalităţii unei părţi care reprezintă 400 mii de locuitori cu cealaltă, care reprezintă trei milioane. "Iar dacă o persoană din Transnistria considerată mai flexibilă, de genul lui Evgheni Şevciuk, vine cu nişte condiţii inacceptabile, cel mai bine este să fie amânată reglementarea politică şi să se lucreze pentru crearea unei Moldove mai atractive", a mai declarat James Sherr.
Potrivit expertului de la Chatham House, Transnistria îi aminteşte de Germania de Est de până la reunificare – un potenţial industrial important, locuri de muncă şi o puternică ideologizare. "Problema este că în situaţia dată lipseşte Germania de Vest", a spus el.
Cei doi experţi au apreciat că circumstanţele actuale, dar şi dificultăţile în schimbarea elitelor de la conducerea Transnistriei sunt printre factorii care nu vor permite o reglementare rapidă, aşa cum şi-ar dori-o conducerea de la Chişinău.
Dmitri Danilov spune că ar vrea să creadă, dar nu poate, în perspectiva unei reglementări rapide în Transnistria. "O problemă care a durat atât de mult nu se poate soluţiona peste noapte. Iar campania electorală pentru parlamentarele din 2009 din Republica Moldova, care într-o lună-două se va face simţită, nu va fi, în mod clar, în favoarea reglementării", a subliniat Dmitri Danilov, opinând că abia după alegerile generale din 2009 se va putea reveni asupra soluţionării conflictului transnistrean.
În aceeaşi idee, Sherr a citat faimoasa afirmaţie a lui Stalin: "Dispare omul, dispare şi problema". "Nu cred că este posibilă reglementarea cu actuala conducere a Transnistriei. Şi nici nu văd cum transnistrenii ar putea să elimina într-un viitor apropiat actuala conducere. Iar oameni care pot constitui o alternativă pentru actualii conducători trebuie încă să-şi întărescă poziţile. Chiar dacă la Tiraspol există oameni cu poziţii mai flexibile, cu care s-ar putea negocia o soluţionare, de genul preşedintelui Sovietului Suprem Evgheni Şevciuk, va dura mult până să-şi consolideze poziţiile. Deci e absolut ireal ca acest lucru să se întâmple până la sfârşitul anului", este de părere James Sherr.
Dmitri Danilov a declarat că pe exemplul situaţiei din Transnistria, Rusia încearcă în prezent să-şi schimbe imaginea, folosind, în locul tradiţionalelor pârghii de presiune, metoda soft – Rusia va încerca să devină mai atractivă şi să meargă pe calea reintegrării prin dialog, demonstrându-şi rolul de pacificator.
În plus, în opinia sa, Transnistria ar putea fi acea platformă de cooperare dintre Rusia şi UE care să determine o apropiere şi pe alte poziţii dintre Moscova şi Bruxelles, unde în prezent divergenţele sunt maxime.
Dezbaterile publice au fost organizate de Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău, iar directorul executiv al acestei asociaţii, Andrei Popov, a declarat că aceste discuţii ar trebui să constituie punctul de lansare a unor dezbateri publice la nivelul întregii societăţi pe marginea reglementării transnistrene, cu participarea experţilor străni, dezbateri care practic lipsesc în prezent.
Sursa: NewsIn
Lina Grâu