Invitarea unui şef al diplomaţiei române la Chişinău, după mai bine de doi ani şi jumătate de la ultima vizită la acest nivel, este un semn al unui oarecare dezgheţ în relaţiile româno-moldovene, dar stagnarea negocierilor privind semnarea unor tratate importante menţine o stare de tensiune.
Ministrul afacerilor externe Lazăr Comănescu merge luni în vizită oficială în Republica Moldova şi va fi primit de preşedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu şi de prim-ministrul Zinaida Greceanîi. Şeful diplomaţiei va avea convorbiri cu omologul său, ministrul Andrei Stratan, precum şi cu prim-viceprim-ministrul Igor Dodon, ministrul economiei şi comerţului. Lazăr Comănescu se va întâlni şi cu primarul general al municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă. Discuţiile cu oficialii de la Chişinău "se vor concentra pe perspectivele dezvoltării relaţiilor bilaterale, perspectiva europeană a Republicii Moldova şi tematica regională", potrivit unui comunicat al Ministerului român de Externe transmis duminică.
MAE român anunţase anterior că discuţiile de la Chişinău vor viza în mod sigur "stadiul actual al relaţiilor bilaterale" şi "perspectivele europene ale Republicii Moldova", dar niciuna dintre părţi nu s-a arătat prea optimistă în ceea ce priveşte posibilitatea semnării documentelor controversate dintre cele două ţări: Tratatul politic de bază, Tratatul de frontieră şi Acordul privind micul trafic de frontieră.
Semnarea Tratatului de frontieră şi a Tratatului politic de bază dintre România şi Republica Moldova sunt două condiţii cerute cu insistenţă de către Chişinău pentru ca relaţiile bilaterale să intre pe un făgaş lipsit de asperităţi.
Relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău au fost tensionate mai ales pe parcursul anului trecut. Predecesorul lui Comănescu în fruntea MAE, Adrian Cioroianu, a mers în decembrie 2007 să inaugureze noul sediu al consulatului român din capitala moldoveană, dar nu a avut nicio întrevedere cu vreun oficial din ţara vecină. Anul 2008 a marcat un dezgheţ în dialogul diplomatic dintre România şi Republica Moldova, însă întâlnirile care au avut loc între şefii diplomaţiilor de la Bucureşti şi Chişinău s-au desfăşurat pe teren neutru, în alte ţări, în marja unor reuniuni internaţionale.
La 22 mai, cu ocazia prezentării priorităţilor mandatului său, Lazăr Comănescu a declarat că "România sprijină apropierea Republicii Moldova faţă de UE, în condiţiile în care autorităţile moldovene iau toate măsurile necesare pentru a îndeplini condiţiile prevăzute" şi a spus că are în vedere o vizită oficială în Republica Moldova în viitorul cel mai apropiat. În mai puţin de o lună, la 11 iunie, planul lui Comănescu se concretizase, fiind stabilită data de 7 iulie pentru mult aşteptata vizită oficială.
În ceea ce priveşte semnarea Tratatului politic de bază şi a Trataului de frontieră, situaţia nu este la fel de certă ca şi în cazul spijinirii aspiraţiilor europene ale Republicii Moldova. Cele două documente sunt considerate foarte importante de Chişinău, dar semnarea lor trenează de mai mulţi ani, din cauza unor retincenţe ale părţilor care ţin de anumite nuanţe, începând de la denumirea limbii în care se va spune că sunt redactate şi până la denumirea propriu-zisă a documentelor. Chişinăul este deosebit de atent, urmărind să obţină garanţii maxime în privinţa statalităţii sale.
Preşedintele Vladimir Voronin îi ceruse la sfârşitul lunii mai ministrului de externe moldovean Andrei Stratan să-l invite pe Lazăr Comănescu la Chişinău pentru "a pune lucrurile la punct" în ceea ce priveşte tratatul de bază şi acordul de frontieră.
Situaţia se complicase încă din luna martie. După ce Bucureştiul a propus semnarea unei Convenţii privind micul trafic la frontieră, MAE moldovean a declarat că va accepta această ofertă doar după ce Bucureştiul va semna Tratatul de frontieră. "Cum putem vorbi despre micul trafic la frontieră, dacă nu avem reglementat statutul propriu-zis al frontierei?", a declarat atunci ministrul moldovean de externe. Ulterior Chişinăul a propus Bucureştiului includerea întregului teritoriu al Republicii Moldova, inclusiv Transnistria, în zona de mic trafic la frontieră, în condiţiile în care uzanţele interne ale UE stabilesc o zonă de 30 de km pentru micul trafic la frontieră.
Întrebat recent dacă în cadrul vizitei lui Lazăr Comănescu la Chişinău ar urma să fie semnat Tratatul de frontieră dintre cele două ţări, Andrei Stratan a declarat că acest lucru se va întâmpla doar în cazul în care până în luna iulie Chişinăul şi Bucureştiul vor ajunge la o înţelegere pe marginea acestui document. "În acest moment nu s-a ajuns încă la o platformă comună", a declarat Andrei Stratan.
Observaţiile pe marginea Tratatului de frontieră au fost numeroase şi din partea diplomaţiei române, inclusiv la cel mai înalt nivel. Fostul ministrul român de externe Adrian Cioroianu declara în februarie că autorităţile moldovene insistă asupra includerii în document a unor referinţe la Acordul de la Paris din 1947, care, la rândul său, face trimitere la cel din 1940, "care a fost un tratat special şi un tratat impus cu forţa atunci".
Comentariile pe marginea acestui subiect făcute la sfârşitul anului trecut de ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, au nemulţumit autorităţile moldovene în asemenea măsură, încât au dus la expulzarea a doi diplomaţi români. "România nu poate accepta insistenţa părţii moldovene de a introduce prevederi şi referiri inacceptabile pentru un stat modern european", afirmase ambasadorul Teodorescu. El a explicat că partea moldoveană solicită introducerea în acest acord a unei referiri la Tratatul de la Paris din 1947, document care spune, cu referire la frontiera dintre România şi Uniunea Sovietică: "Graniţa dintre România şi URSS este graniţa care a fost convenită între România şi URSS în 1940".
"Pentru toată lumea este însă clar că în 1940 şi până în 1947 România nu a încheiat niciun fel de acord cu URSS în legătură cu o asemenea graniţă. Deci, e un fals istoric şi, dacă atunci a fost acceptat, este pentru că România era un stat învins şi ocupat şi fără posibilitatea de a-şi apăra interesele sale suverane", a argumentat ambasadorul Teodorescu. "Este evident că în anul 2007 acceptarea aceluiaşi fals istoric care s-a făcut în 1947 ar fi cu totul de neconceput", adăugase reprezentantul diplomatic al României la Chişinău, comentarii catalogate de unii observatori drept stângace. Ministrul român de externe a precizat ulterior că România respectă toate tratatele şi acordurile la care este parte, inclusiv Tratatul de la Paris din 1947.
Acordul de Cooperare dintre România şi Republica Moldova, numit cu titlul generic Tratat de bază, a fost parafat de miniştrii de externe ai celor două state în anul 2000, iar în primăvara anului 2003 ministrul de externe de atunci al României a anunţat că Bucureştiul este gata să semneze Tratatul parafat în anul 2000. Tot atunci s-a convenit ca, la nivel de experţi, cele două părţi să definitiveze aspectele formale minore legate de semnarea acestui acord. Însă la prima întâlnire a experţilor, în vara anului 2003, autorităţile moldovene au venit cu un alt document, care punea în evidenţă faptul că oferta României de a semna acordul parafat în anul 2000 a primit un raspuns negativ.
Negocierile privind cele două documente au continuat şi în 2008. Un grup de experţi moldoveni s-a aflat la Bucureşti la mijlocul lunii mai, pentru negocieri privind regimul frontierei de stat şi a tratatului de bază dintre cele două ţări, MAE român subliniind atunci că nu a fost abordat subiectul acordului privind micul trafic de frontieră
Totuşi, ministerul român atrăgea atunci atenţia că nu există nicio condiţionalitate tehnico-juridică între procesul de încheiere a Acordului privind micul trafic de frontieră şi încheierea Tratatului privind regimul frontierei. Rezultatele negocierilor din mai de la Bucureşti nu au avut rezultate concrete, având în vedere că, potrivit comunicatului MAE de atunci, "delegaţiile şi-au prezentat poziţiile şi argumentele referitoare la cele două documente aflate în negociere" convenind ca următoarea rundă de negocieri să se desfăşoare la Chişinău la o dată ce va fi stabilită ulterior.
Ultima vizită oficială a unui ministru român de externe la Chişinău a fost a lui Mihai Răzvan-Ungureanu, în februarie 2006, când România se pregătea de aderarea la UE şi trebuia să explice cetăţenilor moldoveni de ce este nevoită să le impună vize. Vizele şi cetăţenia au devenit apoi laitmotiv al acuzelor aduse de Chişinău Bucureştiului în ceea ce priveşte presupusele intenţii expansioniste ale României.
Fostul ministru de externe Adrian Cioroianu a fost la Chişinău la sfârşitul anului trecut, pentru a inaugura noul sediu al Consulatului român, însă deplasarea sa, care intervenea pe fondul unor relaţii bilaterale tensionate, a nemulţumit conducerea de la Chişinău şi, în consecinţă, ministrul român de externe nu a fost primit de niciun oficial moldovean.
Premierul Călin Popescu Tăriceanu a efectuat o vizită oficială în urmă cu un an la Chişinău, în timp ce ultima deplasare a preşedintelui Traian Băsescu în ţara vecină a avut loc în 2006. Ministrul agriculturii Dacian Cioloş este singurul ministru din Cabinetul Tăriceanu care s-a dus în vizită în Republica Moldova, în mai, în decurs de aproape un an.
Relaţiile bilaterale au însă şanse să se îmbunătăţească, pentru că şi contextul politic din Republica Moldova capătă noi valenţe pe măsură ce se apropie alegerile parlamentare din 2009. Preşedintele Vladimir Voronin a declarat la sfârşitul lunii mai, într-o emisiune televizată, că noul ministru român de externe Lazăr Comănescu este o persoană "foarte interesantă, foarte simpatică şi foarte realistă". Voronin, care nu mai are dreptul de a candida pentru un nou mandat la conducerea ţării, are ca obiectiv câştigarea alegerilor de către Partidul Comuniştilor al cărui lider este. Reglementarea conflictului cu Transnistria şi un discurs proeuropean sunt atuurile pe care mizează în planul politicii externe, aşa încât îmbunătăţirea relaţiilor cu România ar putea viza mai puţin planul unor documente bilaterale cât împărtăşirea experizei de stat membru UE, mai ales în condiţiile în care Bruxelles-ul şi Chişinăul trebuie să stabilească termenii unui nou document de colaborare. România sprijină includerea Republicii Moldova în pachetul oferit Balcanilor de Vest, care asigură relaţii premergătoare unei eventuale aderări.
Sursa: NewsIn
Adriana Tarus
