Pentru Chişinău şi Bucureşti, care în ultimul timp şi-au clarificat relaţiile de la înaltele tribune europene, a apărut o şansă de reconciliere, apreciază în numărul de marţi publicaţia moscovită Nezavisimaia Gazeta.
Într-un articol intitulat "NATO a împăcat Bucureştiul cu Chişinăul. Traian Băsescu a pus punct în chestiunea neutralităţii Moldovei", Nezavisimaia Gazeta scrie că şansa de reconciliere a fost schiţată la recenta întâlnire a secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Sheffer, cu preşedintele României, Traian Băsescu. "După această întâlnire, după cum scrie ziarul bucureştian Ziua, liderul român a declarat că în problema statutului de neutralitate al Moldovei a fost pus punct şi subiectul nu va mai fi discutat", scrie publicaţia rusă.
După aceste asigurări experţii au început să vorbească despre o ameliorare a climatului la negocierile moldo-române. Acest pronostic a fost confirmat de vizita de luni în capitala moldoveană a ministrului de externe al României, Lazăr Comănescu.
Disensiunile României cu Moldova au început după ce la Bucureşti au răsunat tot mai insistent declaraţii privind iminenţa unirii celor două ţări în cadrul Uniunii Europene şi afirmaţii în sensul că o asemenea perspectivă este dictată de faptul că pe ambele maluri ale Prutului (râul de frontieră, pe un mal al căruia e situată România, iar pe celălalt – Moldova, precizează ziarul rus) locuieşte un singur popor – cel român. Această teză a fost categoric respinsă de conducerea de la Chişinău, dar şi de cea mai mare parte a cetăţenilor Moldovei, care se autodefinesc drept moldoveni. Ziarul rus aminteşte între paranteze că, potrivit ultimului recensământ, doar 2% din locuitorii Moldovei se consideră români, în timp ce potrivit datelor Ambasadei României, aproximativ 1 milion de cetăţeni moldoveni au primit o a doua cetăţenie – cea română.
Disputa asupra faptului cine populază în Moldova – românii sau moldovenii – a pus la îndoială faptul în sine al existenţei statului moldovenesc. Astfel, procesul de negocieri dintre Chişinău şi Bucureşti a fost dinamitat, explică publicaţia rusă.
Se ştie că în trecut îndemnurile la unirea Moldovei cu România au dus la declanţarea conflictului armat din Transnistria, adaugă Nezavisimaia Gazeta. Reanimând acum lozinca unirii "celor două Românii", liderii de la Bucureşti au făcut de fapt un imens deserviciu preşedintelui moldovean Vladimir Voronin, care şi-a propus să readucă Transnistia sub jurisdicţia Chişinăului, avertizează publicaţia de la Moscova.
Voronin s-a plâns de colegul român în stânga şi în dreapta, pe unde a putut: şi în UE, şi în SUA, şi la NATO. Iar recent, la Bruxelles, secretarul general al Alianţei, Jaap de Hoop Sheffer, a discutat problema transnistreană cu preşedintele României, Traian Băsescu. Secretarul general NATO a declarat: "În programul de parteneriat cu NATO Republica Moldova a obţinut progrese. Menţin contactele cu autorităţile de la Chişinău. Dar NATO nu joacă şi nu aspiră să joace vreun rol în soluţionarea problemei transnistrene". Secretarul general a făcut această declaraţie fiind întrebat dacă ar fi posibil ca Moldova să renunţe la aderarea la NATO în schimbul unui acord cu Rusia privind reglementarea problemei transnistrene, problemă discutată în cadrul întâlnirii cu Băsescu, potrivit ziarului rus. Se ştie că despre un asemenea acord dintre Moscova şi Chişinău se vorbeşte mult la nivelul experţilor în capitalele moldoveană şi română. Potrivit preşedintelui României, el a primit asigurări că Alianţa Nord-Atlantică nu se va amesteca în relaţiile dintre Chişinău şi Transnistria, pentru că Moldova este o ţară neutră. "Am discutat această problemă. Potrivit Constituţiei, Republica Moldova este un stat neutru. Punct", a spus Băsescu.
Se poate presupune, a declarat pentru publicaţia rusă directorul Institutului Europei în Moldova, Viorel Cibotaru, că această întâlnire va constitui un început de mişcare a Chişinăului şi Bucureştiului unul înspre celălalt. În opinia politologului, mai devreme Chişinăul a solicitat statelor europene şi SUA să recunoască pritr-o declaraţie statutul de neutralitate al Moldovei. Acest lucru a fost făcut la sugestia Moscovei. Cibotaru este de părere că aceasta ar fi o garanţie pentru Rusia de neaderare a Moldovei la NATO, cel puţin într-o perspectivă apropiată. Neaderarea la blocuri militare este condiţia cu care Moscova a acceptat să determine Transnistria să adopte un compromis cu partea moldoveană. Astfel încât, fraza lui Sheffer privind poziţia NATO faţă de conflictul transnistrean este una-cheie şi nu doar pentru relaţiile Chişinăului cu Moscova şi Tiraspolul, dar şi cu Bucureştiul.
Vitiza de ieri (luni - n.r.) în capitala moldoveană a ministrului de externe al României Lazăr Comănescu, dar şi faptul că el a fost primit de primele persoane în stat , confirmă pronosticurile experţilor. Chişinăul contează pe relansarea tratativelor asupra Tratatului politic de bază care nu este nici până în prezent semnat de părţi. La fel ca şi un alt document important – Tratatul privind frontiera de stat, conchide Nezavisimaia Gazeta.
Sursa: Newsin
