Interlic.md

Corespondentul NewsIn la Chişinău nu a fost lăsat să intre miercuri la conferinţa de presă a preşedintelui Voronin, pe motiv că nu este acreditat de Ministerul moldovean de Externe, dar MAE moldovean nu a răspuns cererii de acreditare depuse de peste trei luni, termenul de examinare fiind de o lună.Şefa serviciului de presă al instituţiei prezidenţiale, Natalia Vişan, a declarat că motivele pentru care jurnalistul nu are acreditare nu o privesc, iar în lipsa acesteia corespondentul NewsIn nu poate avea acces la eveniment. Vişan a spus că Preşedinţia nu poate face excepţie de la regula generală, în pofida faptului că solicitarea de acreditare a fost depusă de NewsIn de mai bine de trei luni, dată fiind principialitatea cu care s-a procedat şi la precedenta conferinţă de bilanţ a preşedintelui Voronin, din decembrie 2007, când patru jurnalişti români nu au fost lăsaţi să participe la eveniment pe motiv că nu erau acreditaţi la MAE moldovean.Anterior, serviciul de presă al Preşedinţiei refuzase o solicitare a agenţiei NewsIn pentru realizarea unui interviu cu preşedintele Voronin, interviu pentru care şeful statului moldovean îşi dăduse în principiu acordul în cadrul unei discuţii cu corespondentul agenţiei. Motivul acestui refuz fusese faptul că "preşedintele oricum va susţine în curând o conferinţă de presă de totalizare (bilanţ - n.r.) în cadrul căreia se va referi la toate problemele de actualitate".Urmând rigorile procedurii de acreditare a jurnaliştilor străini în Republica Moldova, publicate pe site-ul Ministerului moldovean de Externe, NewsIn a expediat prin fax, în data de 14 aprilie 2008, o solicitare de acreditare a corespondentului său la Chişinău, Lina Grâu. La data de 17 aprilie 2008, corespondentul NewsIn, care deţine atât cetăţenia moldoveană, cât şi română, a depus la MAE de la Chişinău setul de documente necesar acreditării, inclusiv copia cărţii de identitate româneşti, documente care i-au fost acceptate spre examinare. Dar, în pofida faptului că termenul legal în care autorităţile moldovene ar fi trebuit să prezinte un răspuns pe marginea acestui demers este de o lună, nici după trecerea a mai bine de trei luni nu a fost formulat un răspuns, fie de acceptare, fie de respingere a acreditării.Surse bine informate din Executivul moldovean au confirmat existenţa unor avize pozitive la solicitarea de acreditare a corespondentului NewsIn din partea Serviciului de Informaţii şi Securitate şi a Ministerului moldovean de Interne. Preşedinţia, potrivit surselor, ar fi fost cea care a formulat obiecţii în avizul său.Încercările corespondentului NewsIn de a obţine explicaţii de la factorii responsabili, prin intermediul numeroaselor apeluri telefonice şi al unor demersuri verbale, în legătură cu motivul tergiversării răspunsului la solicitarea de acreditare, nu au avut succes, răspunsul fiind de obicei: "Nu avem încă un răspuns. Trebuie să mai aşteptăm puţin".Nici întrebarea adresată premierului Zinaida Greceanîi în cadrul conferinţei de presă susţinute de către aceasta cu ocazia împlinirii a 100 de zile de la inaugurarea în funcţie nu a limpezit situaţia. În urmă cu două săptămâni corespondentul NewsIn a întrebat-o pe Zinaida Greceanîi la conferinţa de presă în ce mod vede Guvernul realizarea dezideratului unei bune conlucrări cu presa şi creării unei imagini pozitive a Republicii Moldova în străinătate, în condiţiile în care jurnaliştii străini se confruntă cu probleme atât de mari când solicită o acreditare pentru a lucra în Republica Moldova."Stimată doamnă, dacă există o problemă cu acreditarea, haideţi să o vedem într-adevăr la concret, să găsim această soluţie. Eu sunt gata să mă implic să găsim soluţia aceasta", a răspuns premierul Zinaida Greceanîi. "Ce se referă la buna conlucrare, eu am vorbit sincer despre acest lucru, pentru că noi nu avem ce ascunde. Dar noi cu toţii suntem în procesul de a învăţa şi de a ne educa. Şi societatea noastră trebuie educată, şi partidele politice au nevoie de educaţie, şi noi cu toţii. De aceea, haideţi să învăţăm împreună. Şi în acest proces de învăţare să fim foarte transparenţi şi sinceri unul cu altul. Şi aceasta ne va ajuta şi în luarea diferitelor decizii. Decizii care ar fi favorabile pentru întreaga societate. Eu sunt sigură că nimeni dintre dumneavoastră nu vrea să lucreze în defavoarea societăţii. Absolut. La fel nu vor nici colegii mei. Şi dacă societatea ne va percepe aşa, atunci vom avea şi succes", a declarat premierul moldovean la data de 9 iulie.Şeful serviciului de presă al Guvernului a declarat marţi, 22 iulie, corespondentului NewsIn că "solicitarea la adresa primului-ministru a fost readresată Ministerului de Externe". Ministrul de externe Andrei Stratan nu a putut fi contactat de corespondentul NewsIn nici la telefonul mobil, nici prin intermediul secretarei sale de cabinet.Mai mulţi jurnalişti străini s-au confruntat în ultimul timp cu probleme la acreditarea în Republica Moldova. Administraţia comunistă de la Chişinău a refuzat prelungirea acreditării corespondenţilor agenţiei internaţionale de ştiri Reuters şi a agenţiei ruse ITAR-TASS. Corespondentul ROMPRES a fost acreditat după o perioadă de aşteptare de două luni, iar prelungirea acreditării corespondentul TVR1 a fost respinsă în primă instanţă şi doar după ce acesta a publicat o declaraţie în cotidianul Timpul de la Chişinău autorităţile moldovene au revenit asupra deciziei, prelungind acreditarea jurnalistului. Republica Moldova este situată, în raportul pe 2007 al Freedom House, în categoria ţărilor cu libertate îngrădită a presei, întrucât ingerinţele Guvernului în mass-media sunt majore. Asigurarea independenţei mass-media şi a libertăţii de expresie figurează, de asemenea, printre restanţele importante ale Chişinăului în îndeplinirea Planului de acţiuni cu UE din cadrul Politicii europene de vecinătate.Experţii locali şi cei internaţionali semnalează o creştere a presiunilor din partea puterii comuniste de la Chişinău asupra presei independente şi estimează că aceste presiuni s-ar putea amplifica şi degenera în abuzuri odată cu apropierea alegerilor din 2009. În ultima jumătate de an, mai multe publicaţii şi posturi de radio au semnalat că sunt împiedicate de autorităţi să-şi desfăşoare activitatea în regim normal. Procuratura Generală a intentat dosar penal redactorului-şef al cotidianului Timpul, Constantin Tănase, pentru instigare la ură interetnică pentru o luare de cuvânt în cadrul unui miting organizat de opoziţie. Serviciul de Informaţii şi Securitate a cerut portalului de ştiri UNIMEDIA informaţii despre adresele IP ale vizitatorilor site-ului. Postul de radio Vocea Basarabiei a reclamat controale fiscale abuzive, iar cotidianului Jurnal de Chişinău i-au fost îngheţate conturile în urma unei decizii a instanţei de judecată, într-un dosar de calomnie. Câţiva tineri care au postat comentarii anticomuniste pe forumuri au rămas fără calculatoare şi riscă până la şapte ani de puşcărie.Unsprezece ambasade ale unor state şi instituţii europene, inclusiv cea a României, au difuzat la 17 iulie o declaraţie prin care cer autorităţilor moldovene, pe lângă îmbunătăţirea cadrului legislativ ce reglementează procesul electoral şi eliminarea hărţuirii partidelor politice, şi asigurarea unei reale libertăţi de exprimare şi independenţă a mass-media.În declaraţia "privind starea democraţiei şi a libertăţii de exprimare în Republica Moldova", diplomaţii europeni se arată îngrijoraţi de acţiunile întreprinse de către organele de drept împotriva mass-media, a independenţei editoriale a Teleradio Moldova şi a pluralismului în sectorul audiovizual în întreaga ţară. "Progresul remarcabil în exercitarea libertăţii de exprimare şi în organizarea alegerilor din 2009 în deplină concordanţă cu angajamentele asumate faţă de OSCE, Consiliul Europei şi comunitatea internaţională ar constitui argumente solide pentru intensificarea relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană", conchid ambasadorii a 11 ambasade şi reprezentanţe diplomatice de la Chişinău, inclusiv Delegaţia Comisiei Europene şi Reprezentatul special al UE în Republica Moldova.Subiectul libertăţii presei şi cel al asigurării unor alegeri democratice a constituit şi tema centrală a discursului ţinut în plenul Parlamentului de la Chişinău la 9 iulie de către preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig. "Parlamentarele din 2009 sunt privite ca un test democratic pentru Republica Moldova. E inutil să mai subliniez că acestea trebuie să fie libere, echitabile şi transparente. Pentru ca lucrurile să stea aşa e importantă nu doar buna organizare în ziua alegerilor. Trebuie creat în ţară un climat politic care să permită cetăţenilor să facă o alegere cu adevărat conştientă şi liberă. Peisajul media trebuie să fie cât mai pluralist posibil pentru a reflecta cât mai bine întreaga diversitate de opinii şi poziţii şi să nu fie concentrate în mâinile celor mai puternici. Presa trebuie să fie liberă şi nesupusă presiunilor, la fel ca şi justiţia", a spus preşedintele APCE. Preşedintele Voronin însă este de părere că presa nu mai are nicio problemă odată cu eliminarea din legislaţie, la iniţiativa sa, a pedepsei materiale pentru calomnie. Iar obiecţiile formulate de oficialii europeni se datorează doar faptului că aceştia "îşi fac evaluările pe baza unor zvonuri, cred în vechile stereotipuri, se informează exclusiv din presa de opoziţie şi din presa electronică, care poate să arunce ce vrea pe paginile internetului".La şedinţa Comisiei pentru integrare europeană din 17 iulie preşedintele Voronin a dat indicaţii ca Guvernul să elaboreze note informative pe care să le prezinte cu regularitate Comisiei Europene. "Consider că dacă noi am prezenta Comisiei informaţii regulat privind structura mijloacelor electronice de informare din Moldova şi numărul lor, privind raportul dintre numărul şi tirajele ziarelor de diferită orientare, n-ar exista nici majoritatea întrebărilor legate de libertatea mass-media. Că ele se opresc numai la aceasta. Mai mult, celelalte libertăţi le au toate, în toate direcţiile, da' unii nici măcar nu vor să le folosească", a declarat Voronin. Potrivit preşedintelui, asemenea "note informative" sunt necesare în problema libertăţii mass-media, în problemele teleradiodifuziunii publice, sistemului electoral, cu privire la noua lege a dublei cetăţenii, la iniţiativele economice şi financiare liberale, la măsurile de combatere a corupţiei, la climatul investiţional, la planurile de privatizare "şi la multe alte chestiuni pe care le abordează de cele mai multe ori colegii noştri europeni".23 iulie 2008 10:43senior editor Luana Pavalucacorespondent Lina Grâu