Autorităţile din Republica Moldova au făcut miercuri deversări de 1.400-1.500 de metri pe secundă la barajul de la Costeşti-Stânca de pe Prut, dublu faţă de maximul admis de 700 metri cubi pe secundă, pentru a primi un val mare de viitură care a venit pe Prut de la Cernăuţi.
Prim-vicepremierul moldovean Igor Dodon a făcut acest anunţ în şedinţa de miercuri a Guvernului de la Chişinău, prezentând situaţia creată în urma inundaţiilor din localităţile de pe râurile Prut şi Nistru. Potrivit lui, la ora 14.00, barajul Costeşti efectua deversări de 1.000-1.100 metri cubi pe secundă. "Sperăm că acest nivel va fi menţinut pe parcursul zilei, deşi s-ar putea să fie nevoie, în următoarele câteva ore, să ridicăm volumul apelor deversate până la 1.300-1.400 metri cubi pe secundă", a declarat Igor Dodon.
Potrivit lui, aceste deversări au dus la ridicarea nivelului râului Prut în aval de barajul Costeşti de la 50 centrimetri până la un metru, iar acest nivel va continua să crească în următoarele două zile, ceea ce înseamnă noi inundaţii în lunca Prutului. Nivelul lacului de acumulare Stânca-Costeşti este în prezent de 98,5 metri, faţă de nivelul critic de 99,6 metri. Faţă de ziua de marţi, nivelul apei a crescut cu 1,5 metri, ceea ce înseamnă 600 milioane metri cubi de apă în plus.
Potrivit lui Dodon, în localităţile situate în amonte de barajul Costeşti apele au început să se retragă, în schimb cele situate mai jos de baraj abia urmează să treacă prin valul de inundaţie. Situaţia critică pe Prut se va menţine încă cel puţin 48 de ore. În localităţile din lunca Prutului, de două zile se duc lucrări de evacuare a locuitorilor şi a bunurilor din zonele de risc.
Anunţul lui Dodon intervine după ce Direcţia Apelor Prut din România anunţase că marţi seară de la acumularea Stânca-Costeşti se făceau deversări cu un debit de 850 de metri cubi pe secundă, în condiţiile în care 15 localităţi din imediata apropiere a Prutului pot rezista la un debit maximum de 750. Din acest motiv, autorităţile ieşene au fost atenţionate să înceapă evacuarea şi din cele şapte localităţi din a doua zonă de risc, însumând circa 6.000 de persoane.
Miercuri, ministrul român al mediului Attila Korody declara că partea română continuă negocierile cu cea moldoveană privind cantitatea de apă deversată la Stânca-Costeşti, în condiţiile în care partea moldoveneană a dorit de la început ca valoarea cantităţii deversate să fie mai mare.
"Periodic analizăm datele care sunt în amonte de baraj şi debitele din baraj şi-atunci facem corecţii şi discuţii tehnice (...). Desigur, pentru noi e foarte important că, în aval, partea românească are mai multă zonă de şes, o zonă în care dacă sunt ape mari poate să aibă un risc mai mare de inundaţii, dar ceea ce este în amonte nu putem să spunem că pentru Republica Moldova este o problemă din sensul inundării unor localităţi, pentru că apa acolo este deja stabilizată şi ceea ce s-a întâmplat deja s-a întâmplat", a precizat Korody.
Pe râul Nistru, situaţia a trecut de limita critică, înregistrată în noaptea de marţi spre miercuri, şi nivelul apelor începe să scadă, în unele localităţi din nordul Republicii Moldova chiar şi cu un metru. La Barajul de la Dubăsari, viitura cea mai mare, de 3.300-3.600 metri cubi, a fost primită în seara zilei de marţi şi în prezent nivelul deversărilor de la acest baraj este de 2.800, urmând să scadă cu câte 50 metri cubi pe secundă în fiecare oră. Nivelul apelor din barajul de acumulare a crescut în urma viiturii venite din Ucraina cu 60 de centimetri şi a ajuns la 27,7 metri.
Dodon a mai anunţat că în aval de Dubăsari s-au spart două baraje pe unul din afluenţii Nistrului – râul Răut, în localităţile Ustia şi Zolonceni.
Situaţia este critică în prezent la Bender, Grigoriopol şi Olăneşti, unde apele cu crescut cu 1-1,5 metri.
În partea de sud a Nistrului, în regiunea localităţii Palanca, la vărsarea în Marea Neagră, autorităţile moldovene în comun cu cele ucrainene au lărgit canalele de vărsare în mare.
În ultimele zile au fost evacuate 4.000 de persoane din zonele ameninţate sau afectate de inundaţii, pe lângă cele 5.800 de persoane – copii şi adulţi – evacuate din zonele de agrement de pe Nistru. Cei evacuaţi au fost cazaţi în şcoli, grădiniţe, tabere de odihnă sau corturi puse la dispoziţie de Ministerul Apărării, şi asiguraţi cu hrană, apă şi medicamente.
Şase sute de case şi 75 de staţiuni de odihnă au fost inundate, iar 65 de case au fost distruse complet. Punctele vamale de la Cosăuţi, Palanca şi Sculeni a fost închise, iar cele de la Criva, Mămăliga şi Otaci au fost redeschise.
Igor Dodon a concluzionat că situaţia rămâne în mare sub control, o stare critică menţinându-se totuşi pentru localităţile de pe Nistru pentru încă 24-36 de ore, iar pentru cele de pe Prut – pentru cel puţin 48 de ore.
Premierul moldovean Zinaida Greceanîi a menţionat la rândul său că Republica Moldova traversează cea mai grea perioadă din istoria sa modernă. "Şuvoaiele lasă în urma lor sute şi mii de compatrioţi de-ai noştri disperaţi, care mizează acum mai mult ca niciodată pe ajutorul statului", a declarat Zinaida Greceanîi.
Premierul moldovean a făcut apel la partenerii externi ai Republicii Moldova, la donatorii internaţionali, la agenţii economici moldoveni, dar şi la oamenii de rând, să vină cu ajutoare materiale şi financiare pentru susţinerea sinistraţilor.
Greceanîi a promis să în maxim trei luni "cei rămaşi fără casă vor fi asiguraţi cu un loc decent de trai şi fiecare va primi ajutor la timp şi calitativ".
"Constat cu mândrie că până acum serviciile noastre competente au activat într-un mod foarte responsabil şi nu au admis pierderi de vieţi omeneşti, fapt pentru care le suntem foarte recunoscători", a declarat premierul moldovean Zinaida Greceanîi, care a îndemnat toţi angajaţii din sectorul public şi privat să-şi vireze salariul pentru o zi în contul special deschis pentru combaterea consecinţelor inundaţiilor. Ea a dat indicaţii Serviciului de presă al Guvernului să publice periodic numele companiilor care vor acorda ajutor sinistraţilor, precum şi sumele sau contibuţiile venind din partea acestora.
Sursa: NewsIn
corespondent Lina Grâu
