Comentariu de Igor Boţan, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă (ADEPT)
Luările de poziţii şi retorica liderilor partidelor politice denotă că pregătirile pentru alegerile parlamentare din anul 2009 sînt în toi. În această ordine de idei, merită a se vedea, care pot fi termenele exacte de efectuare a alegerilor. Lucrurile ar fi simple, dacă alegerile parlamentare nu ar fi, de fapt, sincronizate cu cele prezidenţiale. Ultimul factor impune limitări stricte, care nu pot fi trecute cu vederea, dacă se doreşte respectarea întocmai a normelor constituţionale şi a legislaţiei în domeniu. Astfel, articolul 61 alin.(3) din Constituţie prevede că "alegerile deputaţilor în Parlament se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului precedent". Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.31 din 10.11.97 stabileşte că "mandatul Parlamentului se încheie la expirarea termenului de 4 ani de la data alegerilor". Dat fiind faptul că actualul Parlament a fost ales la 6 martie 2005, mandatul lui expiră la 7 martie 2009. Deci, noul Parlament ar trebui să fie ales în cel mult 3 luni de la această dată, adică în perioada 7 martie – 7 iunie 2009.
Din cauza sincronizării evenimentelor, legislaţia referitoare la alegerea Parlamentului intră în concurenţă cu prevederile Constituţiei şi cu cele ale Legii privind procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova. Articolul 80 alin.(1) din Constituţie stabileşte în mod explicit că "mandatul Preşedintelui RM durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurămîntului". Pe de altă parte, în conformitate cu articolul 2 al Legii privind procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova, şeful statului este ales "cu cel mult 45 de zile înainte de ziua expirării mandatului Preşedintelui în exerciţiu". Deoarece Preşedintele în exerciţiu a fost ales la 4 aprilie 2005 şi a depus jurămîntul la 7 aprilie 2005, mandatul lui expiră la 8 aprilie 2009, iar noul Preşedinte urmează a fi ales în perioada 22 februarie – 8 aprilie 2009. Însă articolul 1 alin.(2) al Legii privind procedura de alegere a Preşedintelui RM stabileşte că "Parlamentul de aceeaşi legislatură alege Preşedintele Republicii Moldova o singură dată, cu excepţia cazului de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces". Fiindcă actualul Parlament a ales o dată şeful statului, noul Preşedinte va putea fi ales doar de noua componenţă a Parlamentului, constituită ca urmare a alegerilor din 2009.
Excepţia referitoare la vacanţa funcţiei de Preşedinte, menţionată mai sus, merită examinată cu atenţie. În conformitate cu articolul 90 alin.(1) al Constituţiei "Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă de exercitare a atribuţiilor sau de deces". În plus, articolul 79 alin.(6) al Legii Supreme stabileşte că "Procedura de alegere a Preşedintelui RM este stabilită prin lege organică". În acest sens, Articolul 2 al Legii privind procedura de alegere a Preşedintelui face o delimitare clară între alegerea noului Preşedinte în cazul expirării mandatului Preşedintelui în exerciţiu şi între celelalte cazuri: "În cazul cînd a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în urma demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor sau decesului, alegerile pentru un nou Preşedinte al Republicii Moldova se vor organiza în termen de 2 luni de la data cînd a intervenit vacanţa funcţiei". Faptul că, în cazul expirării mandatului Preşedintelui, alegerile urmează a fi organizate în mod obligatoriu înainte de producerea acestui eveniment, este confirmat de Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.41 din 14.12.2000: "Curtea relevă că dispoziţiile constituţionale din art.90 alin.(4) şi prevederile din art.2 al Legii privind procedura de alegere a Preşedintelui Republicii Moldova delimitează condiţiile şi termenul alegerii Preşedintelui în cazul expirării mandatului şefului statului în exerciţiu de condiţiile şi termenul alegerii Preşedintelui în cazul vacanţei survenite în urma demisiei, demiterii, imposibilităţii definitive de exercitare a atribuţiilor sau decesului".
O examinare a prevederilor legale şi constituţionale de mai sus arată că nu este vorba despre contradicţii între normele menţionate, ci doar despre o concurenţă a prevederilor acestora. Un calcul elementar arată că Parlamentul ar putea numi ziua alegerilor parlamentare, astfel încît să nu fie încălcată nici una din prevederile Constituţiei sau ale legilor care stabilesc procedurile de alegere a Parlamentului şi a şefului statului. În principiu, există 3 variante legate de numirea datei alegerilor de către Parlament:
Parlamentul fixează data alegerilor pentru una din zilele de duminică, fie 8 martie 2009, fie 15 martie 2009, aceasta fiind singura posibilitate care, în principiu, ar permite respectarea tuturor prevederilor temporale. Dacă s-ar proceda astfel, practic, s-ar reproduce condiţiile alegerilor din 2001 şi 2005, Parlamentul nou ales avînd posibilitate să aleagă şi noul Preşedinte înaintea expirării mandatului celui în exerciţiu, la 8 aprilie 2009. Pentru realizarea acestei variante Parlamentul ar trebui să adopte o hotărîre privind fixarea datei alegerilor parlamentare cel tîrziu la sfîrşitul lunii decembrie 2008, dat fiind că, în conformitate cu prevederile articolului 76 alin.(2) al Codului electoral: "data alegerilor Parlamentului se stabileşte prin hotărîre a Parlamentului cu cel puţin 60 de zile înainte de ziua alegerilor", iar în ianuarie Parlamentul este în vacanţă;
Parlamentul stabileşte ziua alegerilor parlamentare în perioada 7 martie – 7 aprilie 2009, dar nu reuşeşte să aleagă şeful statului înainte de expirarea mandatului acestuia, alegîndu-l după 8 aprilie 2009. În acest caz va interveni, de fapt, interimatul funcţiei Preşedintelui RM, care va fi asigurat tot de actualul Preşedinte "pînă la depunerea jurămîntului de către Preşedintele nou ales" (art. 80 alin.(2) din Constituţia RM), în conformitate cu Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.41 din 14.12.2000 care a dat interpretarea respectivă a articolului 91 din Constituţie privind interimatul funcţiei). Dacă va proceda aşa, formal, Parlamentul nu va încălca nici o prevedere legală, putînd ulterior invoca faptul că alegerea Preşedintelui a fost amînată pînă la constituirea organelor de conducere ale Parlamentului, stabilirea Comisiei speciale pentru alegerea şefului statului şi desfăşurarea propriu-zisă a alegerilor. În acest caz, data alegerilor va putea fi stabilită şi în prima săptămînă a lunii februarie, după vacanţa parlamentară de iarnă;
Parlamentul fixează data alegerilor după 8 aprilie 2009, lucru care va pune în evidenţă că au fost desconsiderate în mod deliberat prevederile Legii privind procedura de alegere a Preşedintelui şi Hotărîrea Curţii Constituţionale nr.41 din 14.12.2000. În acest caz, probabil, vor fi invocate tot felul de argumente privind prioritatea unor norme asupra altora etc. Evident, dacă partidul de guvernămînt va înclina spre această variantă, atunci ziua alegerilor va fi numită după vacanţa parlamentară de iarnă, în luna februarie 2009. Dar şi în acest caz, alegerile parlamentare n-ar trebui fixate după 7 mai 2009, astfel încît să se lase destul timp pentru validarea alegerii Parlamentului nou şi convocarea acestuia înainte de a expira două luni de la intervenirea vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, aşa cum prevede articolul 2 al Legi privind procedura de alegere a Preşedintelui.
În aceste circumstanţe, dacă se constată existenţa unor neînţelegeri sau divergenţe, cea mai bună soluţie ar fi ca Parlamentul, în conformitate cu articolul 66 lit.c) din Constituţie, să "interpreteze" prevederile legale privind stabilirea datelor alegerilor parlamentare şi prezidenţiale. O altă posibilitate este ca Parlamentul să modifice prevederile Articolului 2 ale Legii privind procedura alegerii Preşedintelui, astfel încît acesta să fie ales, de exemplu, cu 45 de zile după expirarea mandatului şi nu înainte, aşa cum Parlamentul se alege după expirarea mandatului şi nu înainte.
În concluzie, se poate spune că dacă, în mod normal, startul campaniei electorale va fi dat la sfîrşitul lunii decembrie a.c., atunci opoziţia nu mai are timp pentru inventarea unor scheme de coalizare prin "liste comune" sau fuzionări.
Mai putem spune că discuţiile despre organizarea alegerilor parlamentare din 2009 şi într-o circumscripţie specială în Transnsitria îşi pierd sensul, din cauza lipsei de timp pentru modificarea Codului electoral, a Legii privind procedura alegerii Preşedintelui, dar şi a clarificării unui şir întreg de probleme legate de perspectivele de mai departe a menţinerii stabilităţii politice şi de reglementarea transnistreană.
Sursa: Asociaţia pentru Democraţie Participativă "ADEPT"
