Evenimentele din Georgia au scăzut şansele de soluţionare a conflictului transnistrean până la alegerile parlamentare din Republica Moldova din primăvara anului 2009, termen dorit de guvernarea comunistă de la Chişinău pentru o reglementare, susţin experţi de la Chişinău.
Politologul Oazu Năntoi spune că reacţia oficialilor de la Chişinău la evenimentele din Georgia a fost una amorfă, inclusiv din cauza faptului că din momentul venirii sale la putere, în 2001, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a învestit în repetate rânduri toate speranţele în ceea ce priveşte o reglementare a conflictului transnistrean într-o înţelegere cu Kremlinul. "Aşa a fost cu memorandumul Kozak, aşa durează din toamna anului 2006, când a apărut idea înţelegerii în pachet între Chişinău şi Kremlin, care promite administraţiei de la Kremlin avantaje mai mari decât dacă va susţine în continuare administraţia de la Tiraspol. Prin urmare, în situaţia creată în Georgia, Republica Moldova a făcut totul pentru a nu deranja cumva Moscova", susţine Oazu Năntoi.
Potrivit expertului, această grijă de a nu deranja cumva Kremlinul se resimte şi în întreaga politică externă a Chişinăului: contactele cu NATO sunt reduse la zero, în cadrul GUAM (organizaţie regională din care mai fac parte Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan) Republica Moldova a ales o poziţie de neparticipare fără a ieşi totuşi din organizaţie. "Şi toate acestea sunt subordonate scopului de a face pe placul Kremlinului. Tot aici se poate pune şi scuipatul peste 'râul de lacrimi' cu românii. De aici vine şi reacţia destul de rezervată a Chişinăului la războiul din Georgia, care s-a refugiat oarecum în spatele UE", a mai decalrat Oazu Năntoi.
Din cauza evenimentelor din Georgia, susţine Oazu Năntoi, Kremlinul îşi va dori un control mai mare asupra restului spaţiului postsovietic, inclusiv în Republica Moldova. "Şi nu exclud un asemenea scenariu - când se ve merge pe o formulă foarte deocheată, de participare a celor din stânga Nistrului la alegerile parlamentare din 2009, pe malul drept al Nistrului va fi declanşată de mass-media guvernamentală o isterie în sensul că cine se împotriveşte, acela este nepatriot şi este împotriva statalităţii. Iar în ultimă instanţă Moscova va fi cea care va decide în coşul cărui partid vor cădea voturile celor din stânga Nistrului. Şi aceasta, în situaţia în care partidele din dreapta Nistrului nu vor avea condiţii pentru a-şi prezenta platformele în Transnistria. Astfel, în urma alegerilor din 2009 Kremlinul va obţine la Chişinău exact ceea ce va dori – un Parlament fărâmiţat şi controlat de Moscova", arată Oazu Năntoi.
Analistul Iulian Fruntaşu, în trecut membru al misiunii OSCE în Georgia, este şi el sceptic în ceea ce priveşte perspectivele reglementării într-un timp scurt a conflictului transnistrean. Potrivit lui Fruntaşu, Republica Moldova ar trebui să fie atentă la o eventuală schimbare a formatului de mediere, dar şi a celui de pacificare, cu implicarea pacificatorilor europeni în zonele de conflict din Georgia, pentru a cere acelaşi lucru şi pentru Transnistria.
Iulian Fruntaşu nu crede posibilă a reeditare a evenimentelor din Georgia în Republica Moldova, pe simplul motiv că armata naţională a Moldovei este mult prea slabă pentru a încerca să reglementeze conflictul cu Tiraspolul prin forţă, deşi, spune el, au existat şi vor mai exista în mod sigur provocări din partea forţelor armate transnistrene în zona de pacificare de pe Nistru.
Radu Vrabie, expert la Asociaţia pentru Politică Externă, este de părere că în Georgia, Rusia a încălcat mandatul pe care-l avea şi, răspunzând disproporţionat şi brutal, a devenit din mediator parte în acest conflict. Într-un interviu acordat cotidianului Timpul, Radu Vrabie a spus că Tiraspolul a folosit situaţia din Georgia pentru a înainta noi precondiţi Chişinăului - o condamnare tranşantă a Tbilisiului în conflictul cu Osetia de Sud - încercând să găsească noi motive formale pentru a zădărnici începerea negocierilor pe marginea reglementării pe care şi le doreşte Chişinăul. "Apoi, Tiraspolul este îngrijorat de faptul că după aceste evenimente, Rusia va avea o altă strategie faţă de conflictul de pe Nistru. În cazul Georgiei, Rusia nu mai respectă integritatea teritorială şi, cel mai probabil, va încerca să obţină pentru Abhazia şi Osetia un statut de independenţă, lucru care nu se prevede în Republica Moldova. Un alt motiv care a determinat Tiraspolul să facă această declaraţie ar fi că, în ultima vreme, Transnistria a cam dispărut din mass-media rusească, iar Tiraspolul a vrut să se facă astfel auzit", explică analistul.
Radu Vrabie este sceptic cu privire la o reeditare a situaţiei din Georgia în Republica Moldova. Dincolo de faptul că toate trei au fost conflicte îngheţate, situaţia din Transnistria,Osetia de Sud şi Abhazia este totuşi diferită. În Osetia şi Abhazia există şi componenta etnică, mai există şi o graniţă directă între Rusia şi regiunile secesioniste, aspecte care lipsesc în cazul conflictului transnistrean. În plus, în Georgia a existat o strategie militară de rezolvare a conflictului. Evenimentele au demonstrat că georgienii erau totuşi pregătiţi de o asemenea evoluţie a situaţiei, în timp ce în Republica Moldova opţiunea militară n-a fost şi nu este văzută ca o soluţie de soluţionare a conflictului transnistrean.
Expertul este de părere că războiul din Georgia marchează trecerea la o nouă etapă a relaţiilor internaţionale la nivelul marilor actori: Rusia – UE şi Rusia – SUA. "Putem spune că unul din primele semnale ale acestei schimbări este Acordul dintre Polonia şi SUA referitor la scutul antirachetă, or, până acum, SUA au întâmpinat dificultăţi în implementarea lui", spune Radu Vrabie.
Expertul consideră că Republica Moldova "nu trebuie să facă mişcări rapide, bruşte" în planul abandonării organizaţiei regionale GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbadjan şi Moldova) sau a Comunităţii Statelor Independente (CSI) şi să nu încerce să forţeze o soluţionare rapidă a conflictului transnistrean. "După experienţa georgiană, trebuie să înţelegem că trebuie să ne continuăm reformele şi calea europeană şi, în acest sens, GUAM este o platformă importantă şi prezenţa noastră în această organizaţie este benefică. În ceea ce priveşte CSI-ul, războiul din Georgia a decredibilizat foarte mult autoritatea acestei organizaţii, pentru că, de jure, a fost un război între doi aliaţi. Ieşirea Georgiei din Comunitate poate crea un precedent, iată de ce CSI va avea nevoie de o anumită reformare. În Rada ucraineană a fost depus deja un proiect de lege în acest sens. Este clar că, în actualul format, organizaţia va supravieţui greu. Însă pentru Republica Moldova, acum, ieşirea din CSI ar fi un pas grăbit. Este important să intensificăm relaţiile bilaterale cu ţările vecine, inclusiv cu statele din CSI, or, dacă Republica Moldova va continua calea spre integrarea europeană, aşa cum o declară toate forţele politice, la un moment se va vedea că statutul de membru al UE şi cel de membru al CSI sunt incompatibile", argumentează Radu Vrabie, expert la Asociaţia pentru Politică Externă de la Chişinău.
Sursa: NewsIn
Lina Grâu
