Puţin mai târziu, Guvernul de la Chişinău a aprobat un nou Regulament de selectare, evaluare şi editare a manualelor, prin care editurile private sunt supuse cenzurii economice. Editorii de peste Prut consideră că, prin aceste metode, autorităţile moldovene urmăresc distrugerea sistemului editorial, cu scopul de a-şi promova în voie doctrina moldovenistă.
Războiul contra editurilor din Moldova a pornit vara aceasta, când rămâne mai puţin de un an până la alegerile parlamentare din 2009.La 26 iunie, majoritatea comunistă din parlament a votat, în lectură finală, modificările la Legea cu privire la activitatea editorială, în care a introdus un nou articol care interzice editarea cărţilor ce defăimează statul şi poporul, cheamă la arme, la ură naţională, rasială sau religioasă şi altele. Legea stipulează că eventualele delincvenţe se vor pedepsi prin aplicarea prevederilor Codului Penal, ale Codului Civil ori prin oprobriu public.
Ciudat e faptul că în noul proiect au rămas şi articolele din legea veche, care presupun, printre scopurile activităţii editoriale, „asigurarea dreptului la libertatea gândirii şi a cuvântului" şi „interzicerea cenzurii".
Protestele editorilor
După adoptarea proiectului, şefii celor mai importante edituri din Republica Moldova au făcut o declaraţie publică în care remarcă indignaţi că interzicerea editării oricărui gen de carte este, în sine, un act de cenzură şi că sintagma „contestarea şi defăimarea statului şi poporului" este cea mai vulnerabilă. „Este imposibil să-ţi imaginezi un mecanism care ar citi şi expertiza echidistant şi obiectiv toate cărţile în curs de apariţie", opinează editorii.
După două săptămâni, Guvernul de la Chişinău a aprobat un regulament privind editarea de manuale, care exclude totalmente din procesul de elaborare a cărţilor şcolare munca editorială şi stipulează prezentarea de către autori a manuscriselor bune de tipar (scrise, redactate, corectate şi machetate), selecţia urmând să fie efectuată de o comisie condusă de viceprim-ministrul Victor Stepaniuc, supranumit la Chişinău „Micul Lenin".
Într-o nouă scrisoare a editorilor, se arată că „autorităţile aplică, punctual şi metodic, un plan diabolic de distrugere a sistemului editării de carte, care se poate solda cu degradarea întregului sistem educaţional".
„Un atentat la drepturile omului"
Gheorghe Erizanu, directorul editurii „Cartier", consideră că e o aberaţie să interzici, în literatură, libertatea autorului de a se exprima şi că astfel scriitorii vor fi nevoiţi să-şi creeze doar personaje pozitive. „Nu găsesc cuvinte să-mi explic cum poţi să opui statul împotriva unor persoane…
Legislatorii noştri riscă să verifice răbdarea structurilor internaţionale, ca să cedeze oricând sunt prinşi pe picior greşit şi să încerce să-şi impună politica cu altă ocazie", afirmă Erizanu. Şeful „Cartierului" nu crede că o asemenea lege va fi respectată şi presupune că ea doar va uşura calea guvernanţilor de a trage la răspundere penală persoanele incomode.
Iar Iurie Bârsa, directorul Editurii „Arc", afirmă: „Suntem liberi să creăm, dar totodată, ni se impune să ne autocenzurăm. Astfel, am putea nimeri oricând în vizorul organelor de drept. În mod normal, autorităţile ar fi trebuit cel puţin să ne invite la o masă rotundă, unde să-şi expună clar scopul pe care îl urmăresc".
Totodată, Bârsa presupune că, prin regulamentul cu privire la manuale, comuniştii îşi propun să preia controlul asupra elaborării manualelor, să editeze cărţi de limbă şi istorie moldovenească şi să promoveze „autorii servili curţii".
Şeful editurii „Epigraf", Oleg Bujor, apreciază schimbările din Legea despre edituri ca pe un atentat la drepturile omului, care readuce Republica Moldova la „cenzura regimului comunist sovietic", iar regulamentul cu privire la manuale – ca pe un mod de a impune în şcoli amprenta ideologică a Partidului Comuniştilor, care încearcă să-şi menţină puterea şi prin intermediul copiilor.
„Îmi îndemn colegii să nu se implice în acest joc, care presupune elaborarea unui singur manual, controlat de ideologia guvernantă", susţine Bujor.
„Întoarcerea la timpurile de tristă amintire"
Potrivit lui Anatol Vidraşcu, directorul Editurii „Litera", Guvernul îşi dă seama că niciun editor întreg la minte nu va semna un manual de „limbă moldovenească", dar, în noile condiţii, se vor găsi din cei care vor semna orice. „Suntem singura ţară care se întoarce la timpurile de tristă amintire, când manualele erau scrise la comandă.
Mai mult, regulamentul a scos din circuit şi Ministerul Educaţiei, controlul fiind preluat de Guvern şi de către Victor Stepaniuc, care patronează sistemul de învăţământ din R.M. Mai dureros e faptul că, după căderea comuniştilor, când aceste hotărâri vor fi abrogate, elevii vor rămâne fără cărţi, care vor fi aruncate la gunoi", este de părere Vidraşcu.
„Noi, editorii, încercând să promovăm tot ce înseamnă românesc, evident că apar interese politice, care ni se opun." Aşa comentează deciziile autorităţilor moldovene Oleg Bodrug, directorul Editurii „Prut Internaţional", care e sigur că regulamentul cu privire la manuale a fost scris de către „Micul Lenin" şi că „experimentele asupra copiilor noştri vor fi făcute de editurile de stat".
„Regulamentul e făcut pentru manu-scrisele deja elaborate, căci un autor nu are posibilităţi tehnice să prezinte un manuscris bun de tipar - doar un soft licenţiat costă circa 10 mii de euro. Or, calitatea manuscriselor nu depinde de posibilităţile financiare ale autorilor şi aceştia sunt puşi în situaţii inegale", menţionează Bodrug.
Gheorghe Prini, directorul de la „Ştiinţa" şi singurul şef al unei edituri de stat care s-a solidarizat cu protestatarii, este unul dintre autorii proiectului iniţial al legii despre edituri.
„Orice schimbare neargumentată în lege mă doare, fiindcă e ciopârţit copilul meu. Cât priveşte sistemul de evaluare a manualelor, el trebuia perfecţionat, dar nu transformat radical în cenzură", a opinat Prini. Întrebat de „Adevărul" de ce e singurul dintre editorii de stat care se opune acestor modificări, Prini a remarcat: „În viaţă, trebuie să nu te gândeşti numai la ziua de azi, ci şi la viitor. Dacă comunitatea editorială are o părere, iar tu alta, înseamnă că ai o problemă".
Editori speriaţi şi obişnuiţi cu cenzura
Contactându-i pe şefii editurilor de stat care n-au semnat declaraţiile, credeam că vom vorbi cu nişte comunişti fideli, însă am dat de nişte oameni foarte trişti. Unii dintre ei ne-au spus, sub anonimat, că nu mai pot rezista de-zastrului financiar în care îi pune statul. „Nu suntem răsplătiţi nici pentru unele comenzi venite de sus. Suntem mereu plini de datorii şi ne zbatem în căutare de sponsori.
Scriem la Parlament că nu mai putem suporta cheltuielile enorme pentru servicii şi spaţiile pe care le ocupăm, dar adresările noastre sunt un strigăt în pustiu". Probabil, aceşti editori sunt deja deprinşi cu cenzura, deoarece ne-au asigurat că nu-i simt pericolul.
Iurie Miron, şeful Editurii „Univers Pedagogic", ne-a spus: „Modificările introduse nu înseamnă cenzură şi trebuiau să fie reglementate de lege. Cenzura depinde de scopul din care cineva face o operă artistică, dar nu putem confirma că orice scriere e operă artistică.
În privinţa elaborării manualelor, nu m-am dumirit care e tehnologia de mai departe, dar cred totuşi că la acest proces trebuie să participe toate editurile. Haideţi să aşteptăm – acuş vor fi alegerile şi cine ştie ce va urma". Nici Raisa Suveică, directorul Editurii „Cartea Moldovei", nu este deranjată de noile modificări, considerând că editorii ar putea fi traşi la răspundere şi în baza prevederilor constituţionale.
„E drept că editurile private aveau unele libertăţi care nouă nu ne sunt permise, fiindcă ne-ar închide şi-am terminat povestea. De aceea nu vreau să mă implic în intrigi de curte", a adăugat editoarea.
Vocile politicienilor
Anatol Ţăranu, deputat PNL în Parlamentul moldovean şi membru al Comisiei de cultură, nu se îndoieşte că introducerea cenzurii în R.M. are legătură directă cu alegerile parlamentare din 2009. „Ca să-şi păstreze puterea, regimul comunist a decis să impună cenzura politică, iar editurile să fie puse în situaţia în care să fie nevoite să accepte interdicţii din partea statului", a declarat deputatul pentru „Adevărul literar şi artistic".
La apelurile noastre repetate, vicepremierul Stepaniuc n-a răspuns. În schimb, comunistul Petru Gozun, vicepreşedintele Comisiei parlamentare pentru cultură şi antrenor în ansamblul de dansuri sportive „Codreanca", ne-a spus că nu poate să ne explice de ce legea despre edituri a fost modificată, pentru că nu o are în faţă şi nu ştie dacă ea contravine sau nu drepturilor omului. Gozun a adăugat: „Când vorbim de drepturile omului şi de europeni, fiecare le vede dintr-o parte.
Dvs. poate vedeţi că ele contravin - e o părere personală, iar eu trebuie să mă uit la lege. Credeţi că ştiu pe de rost toate legile? Nu cred că vreo lege adoptată de noi contravine legislaţiei, pentru că noi mergem, cu paşi înceţi, spre legile europene.
E o problemă delicată şi nu-i atât de simplu să vă răspund. Îs de acord să-mi trimiteţi legea prin e-mail şi vă dau răspuns în două zile". Or, dacă unul dintre şefii comisiei de resort nu are habar despre modificările aprobate în Parlament, putem crede că deputaţii comunişti au votat cenzura cu ochii închişi.
Menţionăm că rezultatele licitaţiei pentru manualele de clasa a XI-a, care urmau să fie anunţate acum şase luni, n-au fost făcute publice nici azi. Imediat după aprobarea regulamentului, Guvernul a anunţat un nou concurs de manuale, în care prima carte menţionată este „Abecedarul".
Iar dacă se schimbă „Abecedarul" înseamnă că se modifică şi limba de studiu. Care va fi aceasta e uşor să ne dăm seama, căci decizia îi aparţine „Micului Lenin" de la Chişinău.
Reacţiile Opoziţiei în Parlamentul moldovean
Proiectul a trezit dezbateri aprinse în Parlament, deputaţii din opoziţie atenţionând că prevederile impuse sunt şi în Constituţie, iar odată introduse în legea despre edituri, contravin libertăţilor fundamentale ale omului.
În replică, comunistul V. Dragomir, preşedintele Comisiei de cultură a legislativului, a declarat că „e vorba de un accent suplimentar" şi că „restrângerile sunt necesare securităţii naţionale şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova".
O asemenea lege va fi respectată şi cred că ea doar va uşura calea guvernanţilor de a trage la răspundere penală persoanele incomode Gheorghe Erizanu,directorul editurii „Cartier"
Sursa: Adevarul
