Conflictul din Transnistria are toate mecanismele duse până la limita la care el să poate izbucni, dar în momentul de faţă nu sunt întrunite şi condiţiile politice pentru a se putea repeta o situaţie precum cea din Osetia de Sud, a declarat miercuri preşedintele Traian Băsescu, aflat la Kiev.
"Analizând punctual potenţialul conflictului transnistrean, putem spune că el are toate mecanismele duse până la limita la care el să poată izbucni, dar nu sunt condiţiile în momentul de faţă pentru ca acest conflict să poată izbucni. Elementele conflictuale sunt create şi acolo. Ca şi în Osetia, ca şi în Kosovo, există elementul minoritar consolidat şi concentrat într-o regiune şi aşa-zisa legitimitate a ţării-mamă de a interveni în apărarea propriilor cetăţeni. Nu sunt condiţiile politice, dar, din punct de vedere al aranjamentelor de detonare a conflictului, ele sunt făcute, definitivate. A fost mecanismul Kosovo repetat identic în Osetia şi pregătit perfect în Transnistria", a explicat preşedintele Traian Băsescu.
"Din 2005 România atenţionează insistent comunitatea internaţională cu privire al riscurile pe care le reprezintă conflictele îngheţate. Din păcate, evenimentele din Georgia ne-au luat pe nepregătite, ceea ce înseamnă că o repetare în orice altă zonă care este etichetată a fi conflict îngheţat este posibilă", a avertizat şeful statului român după convorbirile avute la Kiev cu omologul său ucrainean, Viktor Iuşcenko. "În momentul de faţă nu avem niciun mecanism de prevenire a unor astfel de evoluţii, deci, teoretic, în orice moment este posibil ca şi în altă parte decât în Osetia de Sud un astfel de conflict să izbucnească şi să aibă potenţial de regionalizare", a adăugat şeful statului român.
Băsescu a promis la Kiev, după convorbirile avute cu omologul ucrainean, că va continua "în interiorul UE" să ceară partenerilor "măsuri şi soluţii pentru ca aceste conflicte îngheţate să fie dezamorsate". Uniunea Europeană are statut de observator, alături de Statele Unite, în procesul de reglementare transnistreană în formula "5 plus 2" (două părţi aflate în conflict, trei mediatori plus doi observatori).
Şeful statului român a subliniat însă că premisa de la care trebuie să pornească orice soluţie pentru conflictele îngheţate trebuie să fie respectarea integrităţii teritoriale a statelor care se confruntă cu situaţiile respective. "Să intrăm în legalitatea elementară a respectării integrităţii teritoriale a statelor pe teritoriul cărora aceste conflicte există", a îndemnat Băsescu.
Alături de Rusia şi OSCE, Ucraina este mediator în procesul de reglementare al conflictului din Transnistria, iar ucrainenii au statut de observator al forţei de pace desfăşurate în Transnistria (formate din ruşi, transnistreni şi moldoveni).
Din Ucraina, şeful statului român - care efectuează un turneu în zona Mării Negre, ce intervine în urma conflictului din Georgia - a ajuns miercuri după-amiază la Chişinău, unde avea programate convorbiri cu preşedintele Vladimir Voronin.
Ultima vizită la Chişinău a preşedintelui Băsescu datează din ianuarie 2007, iar ulterior acesteia relaţiile dintre Republica Moldova şi România s-au înrăutăţit constant, culminând cu expulzarea a doi diplomaţi români la sfârşitul anului trecut. De la începutul anului 2008, relaţiile româno-moldovene au cunoscut o detensionare, accelerată şi de schimbarea şefului diplomaţiei de la Bucureşti în persoana ministrului Lazăr Comănescu. Noul ministru de externe al României a fost în vizită la Chişinău la începutul lunii iulie, iar acum îl însoţeşte pe preşedintele Băsescu în turneul regional.
"Având în vedere climatul de insecuritate creat în regiune de evenimentele din Georgia, România propune şi susţine necesitatea unei atitudini prudente a tuturor statelor din regiune, mai ales a acelora ale căror teritorii sunt afectate de conflicte îngheţate. Credem noi că, alături de ele, şi Federaţia Rusă trebuie să manifeste prudenţă şi moderaţie, pentru că acest climat de insecuritate poate duce la evoluţii neprevăzute şi neplăcute pentru regiune", a mai spus la Kiev preşedintele Traian Băsescu.
"Ideea acestui turneu este să discut cu şefii de stat şi de guvern cu privire la soluţiile pe care le văd pentru securizarea spaţiului Mării Negre, pentru că securitatea noastră, proiectele de dezvoltare ale României sunt legate în mod direct de o atmosferă de securitate. Voi sugera şefilor de stat şi de guvern să adopte ca poziţii oficiale ale statelor lor rezoluţiile din 13 august şi rezoluţia Consiliului Nord-Atlantic din 19 august. Acest lucru ar face mult mai uşoară comunicarea, ar face mult mai sigură unitatea de puncte de vedere a statelor membre NATO şi ale UE cu statele riverane Mării Negre", a declarat preşedintele român. Rezoluţiile la care s-a referit menţionează explicit că trebuie respectată suveranitatea şi integritatea teritorială a Georgiei.
Băsescu a explicat la Kiev că România rămâne cu aceeaşi poziţie pe care a avut-o şi la summitul de la Bucureşti în ceea ce priveşte acordarea MAP-ului (Planul de acţiuni pentru aderare, echivalent cu statutul oficial de candidat la aderarea la NATO) pentru Ucraina şi Georgia la conferinţa miniştrilor de externe ai NATO din decembrie, în aşa fel încât cele două ţări să intre în mecanismul de pregătire pentru a deveni membre NATO atunci când vor fi pregătite. La summitul NATO de la Bucureşti, membrii Alianţei au decis să reevalueze în decembrie acordarea MAP pentru Ucraina şi Georgia, în condiţiile în care în aprilie nu au reuşit să ajungă la un consens pe această temă, în special din cauza opoziţiei Franţei şi Germaniei. România a susţinut la summitul din aprilie ca Ucraina şi Georgia să primească statutul oficial de candidate.
Pe de altă parte, România consideră că evenimentele din Georgia pot pune sub semnul întrebării politica energetică a Uniunii Europene, a avertizat miercuri preşedintele Băsescu, în condiţiile în care securitatea energetică a fost şi una dintre temele summitului NATO de la Bucureşti. "Din punctul nostru de vedere vom face toate eforturile pentru ca politica energetică să fie în continuare dezvoltată, consolidată, şi să nu fie împiedicată a fi realizată de evenimentele care au avut loc", a subliniat şeful statului român, care mai are programate vizite în Azerbaidjan şi Turcia, două state importante pentru realizarea proiectului energetic Nabucco, destinat să asigure independenţa energetică a UE de Rusia. NewsIn
