Separatistii republicilor fantoma s-au adunat la Moscova * Parlamentul rus cere recunoasterea independentei Osetiei de Sud si Abhaziei * Medvedev il avertizeaza pe Voronin ca situatia din Georgia se poate repeta in Moldova
Duma de Stat si Consiliul Federatiei, cele doua camere ale Parlamentului rus, au votat ieri pentru recunoasterea independentei regiunilor separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud. Parlamentarii de la Mosocova au adoptat o declaratie in care fac apel la presedintele rus Dmitri Medvedev sa recunoasca independenta celor doua teritorii. Sefii celor doua regiuni separatiste au asistat la vot. In Capitala Rusiei se afla si liderul de la Tiraspol, Igor Smirnov, dupa ce ieri, presedintele Federatiei Ruse, Dmitri Medvedev, s-a vazut cu presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin.
Presedintele rus Dmitri Medvedev a avertizat ieri Republica Moldova sa nu repete greseala Georgiei incercand sa recurga la forta pentru a prelua din nou controlul asupra regiunii transnistrene, relateaza Reuters.
"Dupa ce conducerea Georgiei si-a pierdut mintea, toate problemele s-au agravat si un conflict militar a izbucnit", i-a declarat Medvedev presedintelui moldovean Vladimir Voronin, in timpul convorbirilor de ieri din statiunea rusa Soci. "Acesta este un avertisment serios, un avertisment adresat tuturor", a adaugat el. "Si consider ca ar trebui sa gestionam si alte conflicte existente in acest context", a explicat el. Presedintele Dmitri Medvedev a adaugat ca "avem toate motivele sa discutam astazi despre problema transnistreana, vad sanse reale de a o rezolva". Medvedev a mai subliniat ca intalnirea reprezinta "un bun prilej pentru a discuta tematica relatiilor bilaterale moldo-ruse", referindu-se la "dezvoltarea dinamica" a acestora in domeniul economic si comercial si afirmand ca "problemele care au existat in trecut in aceasta sfera au fost depasite".
Voronin l-a linistit pe Medvedev
Omologul sau de la Chisinau, Vladimir Voronin, i-a multumit lui Medvedev, declarand ca Republica Moldova a dat dovada de "suficienta intelepciune" pentru a nu permite o "eventuala escaladare a situatiei" in criza transnistreana. Tot ieri, purtatoarea de cuvant a Kremlinului, Natalia Timakova, a anuntat ca "Rusia nu isi va menaja eforturile pentru a solutiona definitiv criza transnistreana". "O serie de reuniuni si negocieri vor avea loc in curand cu participarea tuturor partilor interesate, inclusiv a reprezentantilor Transnistriei", a adaugat aceasta, citata de Interfax. Surse din cadrul "Ministerului de Externe" de la Tiraspol au declarat pentru RIA-Novosti ca liderul regimului separatist Igor Smirnov se va deplasa azi la Moscova pentru a se intalni cu oficiali ai Federatiei Ruse.
Reamintim ca Moscova a participat la conflictul militar din Republica Moldova, armata a XIV-A sustinand formatiunile paramilitare transnistrene in agresiunea militara impotriva Chisinaului, razboiul soldandu-se cu mii de morti si raniti. Contingentul militar rus de "mentinere a pacii" din regiunea separatista transnistreana a fost frecvent acuzat in ultimii ani, de incalcarea repetata a drepturilor omului.
Precedentul Kosovo
Inaintea votului, liderul abhaz Sergei Bagaps si cel osetin Eduard Kokoity, au cerut parlamentarilor rusi sa recunoasca independenta celor doua regiuni. Unul dintre motivele lor a fost acela ca Abhazia si Osetia de Sud au mai mult dreptul de a fi recunoscute ca natiuni decat Kosovo, care si-a declarat independenta de Serbia la inceputul anului. Anterior, adjunctul ministrului rus de Externe, Grigori Karasin, citat de Ria Novosti, afirma ca ofensiva georgiana in Osetia de Sud reprezinta una din consecintele recunoasterii de catre Occident a independentei Kosovo, contrar principiilor dreptului international. "Am insistat suficient asupra posibilelor consecinte ale incalcarii dreptului international comise in Kosovo", a precizat oficialul rus. Capitalele occidentale au reactionat la votul de ieri. Germania "se asteapta" ca presedintele rus si Guvernul "sa nu dea curs" declaratiei Consiliului Federatiei privind recunoasterea Abhaziei si Osetiei de Sud, a declarat un purtator de cuvant. Ministrul de Externe italian, Franco Frattini, a cerut Rusiei sa fie "deosebit de prudenta" in ceea ce priveste recunoasterea celor doua regiuni separatiste. Trupele georgiene si militiile separatiste se pregateau ieri de posibile confruntari pentru controlul unui sat situat la intrarea in regiunea Osetia de Sud, au declarat surse citate de Reuters.
Urmeaza anexarea regiunilor
Analistii considera ca, odata cu recunoasterea independentei, va exista posibilitatea anexarii celor doua regiuni, urmand ca Osetia de Sud sa se unifice cu Osetia de Nord in cadrul Federatiei Ruse. Potrivit analistului Evgheni Volk de la fundatia americana Heritage, singurul motiv al supunerii la vot de catre Parlamentul rus l-a constituit "legitimizarea" unei decizii luate deja la Kremlin.
Duma de Stat, camera inferioara a parlamentului federal rus, s-a pronuntat ieri cu 447 de voturi pentru si nici unul impotriva pentru recunoasterea independentei separatiste georgiene Abhazia si Osetia de Sud, la putin timp dupa un vot similar al Consiliului Federatiei Ruse (camera superioara a legislativului de la Moscova), au informat agentiile de presa ruse. Atat Duma de Stat, cat si Consiliul Federatiei sunt dominate de aliatii presedintelui Medvedev si ai premierului Putin. Textul adoptat nu are insa un caracter juridic, decizia politica privind recunoasterea independentei revenind Kremlinului. In timpul dezbaterilor, parlamentarii rusi si-au sustinut votul aducand argumente istorice in favoarea independentei celor doua regiuni. Ei au sustinut ca cele doua teritorii au fost incluse cu forta de Stalin in componenta Georgiei si ca si-au proclamat independenta inainte de recunoasterea internationala a independentei georgiene. De asemenea, mai multi deputati au comparat actiunea militara a Georgiei din Osetia de Sud, din 8 august, cu invadarea, de catre Hitler, in cel de-al doilea Razboi Mondial, a Uniunii Sovietice. "Rusia a respectat peste 15 ani integritatea teritoriala a Georgiei", a spus presedintele Consiliului Federatiei, Serghei Mironov. "Acum, dupa agresiunea Georgiei din Osetia de Sud, relatiile bilaterale nu vor mai fi niciodata aceleasi", a adaugat acesta, taxand drept "genocid" ofensiva Georgiei in regiunea separatista.
Ruperea relatiilor cu NATO
Presedintele in exercitiu al UE, Nicolas Sarkozy, a decis, la "cererea" mai multor state europene, sa convoace, la 1 septembrie, la Bruxelles, un summit european referitor la criza din Georgia, a anuntat Parisul. Presedintele Dmitri Medvedev (foto) a afirmat ieri ca Rusia este gata sa mearga pana la "ruperea relatiilor" cu NATO, daca Alianta nu vrea sa mai coopereze.
"Continuam sa insistam in fata autoritatilor ruse asupra importantei retragerii imediate a militarilor rusi prezenti pe linia Poti-Senaki, in zona de securitate (sapte km in interiorul Georgiei) a Abhaziei si asupra respectarii punctului 5 al acordului, in legatura cu masurile aditionale de securitate", a declarat presei purtatorul de cuvant al Ministerului francez de Externe, Frederic Desagneaux, citat de Rompres. Punctul 5 al acestui acord prevedea ca "fortele militare ruse vor trebui sa se retraga pe pozitiile anterioare declansarii ostilitatilor" si ca, "in asteptarea unui mecanism international, fortele de pace ruse pot pune in practica masuri de securitate suplimentare. Presedintele rus Dmitri Medvedev a declarat ieri, dupa intalnirea cu reprezentantul Moscovei la NATO, Dmitri Rogozin, ca "nu Rusia, ci NATO este mai interesata in aceasta cooperare. Daca ei nu mai doresc o cooperare, aceasta nu ne va afecta prea mult".
Autoproclamatele nerecunoscute
Osetia de Sud si Abhazia si-au proclamat independenta imediat dupa destramarea URSS, in 1991, si si-au aparat-o cu arma in mana, ca si Transnistria.
La sfarsitul lui 1990, in Osetia de Sud a izbucnit un prim conflict, in timpul caruia s-a autoproclamat "republica sovietica". Decizia a fost insa respinsa de Tbilisi, care a decretat dizolvarea regiunii autonome. In 1992, locuitorii regiunii s-au pronuntat prin referendum pentru independenta si unirea cu Osetia de Nord (republica din cadrul Federatiei Ruse). Conform cu un acord de incetare a focului din 1992, a fost creata o forta tripartita de interpunere, compusa din militari osetini, georgieni si rusi, care a fost desfasurata de-a lungul frontierei dintre Georgia si Osetia de Sud in vederea mentinerii status-quo-ului.
Abhazia, "republica autonoma" in cadrul Georgiei din 1930, si-a proclamat unilateral independenta in iulie 1992 si a luptat impotriva fortelor georgiene. Conflictul, care a facut mii de morti si a antrenat - potrivit autoritatilor de la Tbilisi - exodul a 250.000 de georgieni, s-a incheiat in 1993 cu victoria fortelor abhaze, sustinute nedeclarat, dar eficient, de Moscova. Cele doua regiuni au guverne, parlamente si armate proprii, dar nu sunt recunoscute de nici un stat al lumii.
Sursa: Ziua
