Rusia se află într-o poziţie de forţă faţă de Republica Moldova, după ce a recunoscut independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud, iar experţii moldoveni se aşteaptă ca în acest context Moscova să încerce să îşi impună propria soluţie pentru reglementarea conflictului transnistrean.
În opinia expertului independent Vlad Lupan, fost şef al direcţiei NATO a Ministerului moldovean de Externe, Moscova ar putea veni în viitorul apropiat cu un plan propriu de reglementare a problemei transnistrene care să promoveze în regiune interesele Rusiei, pe modelul planului Kozak, propus în 2003, care prevedea menţinerea trupelor ruse în Transnistria.
Marţi, ministrul de externe rus Serghei Lavrov anunţa că Tiraspolul şi Chişinăul sunt dispuse să revină la planul Kozak, care propunea un scenariu federativ pentru Moldova reunificată, cu menţinerea trupelor ruse pe teritoriul Transnistriei pe un termen nedeterminat. Planul a fost propus de Moscova în 2003 şi respins de preşedintele Vladimir Voronin cu câteva ore înainte de semnare, la insistenţele Occidentului.
Lupan afirmă că în cazul problemei transnistrene, pentru o perioadă mai lungă, "fereastra oportunităţii este închisă". Potrivit lui, negocierea directă cu Moscova nu va da nici un rezultat. Lupan a amintit că la summitul de la Istanbul, din 1999, Republica Moldova negocia cu Federaţia Rusă, alături de SUA, care pleda cauza Chişinăului, sugerând astfel că autorităţile moldovene trebuie să-şi caute aliaţi. În opinia expertului, Republica Moldova nu a lucrat pentru obţinerea unui sprijin nici măcar din partea vecinilor – Ucraina şi România, mai mult chiar, a avut doar relaţii proaste cu aceştia.
Recunoscând independenţa Ahbaziei şi Osetiei de Sud, Rusia testează terenul, consideră Vlad Lupan, pentru a vedea cât de consolidată este poziţia Occidentului. Rusia încearcă să împingă limitele cât se poate de mult pentru a negocia dur şi a obţine cât se poate de mult de la Occident.
"Faptul că Voronin a fost chemat la Soci la întâlnirea cu Medvedev exact în ziua în care Parlamentul rus vota recunoaşterea regiunilor separatiste din Georgia este foarte sugestiv şi demonstrează că Rusia doreşte să impună în Republica Moldova o reglementare în stilul său. Cred că în scurt timp putem să ne aşteptăm la un Kozak II", spunea Lupan luni, înainte de declaraţia lui Lavrov. "Sper că autorităţile de la Chişinău au înţeles că trebuie să se aştepte la un nou plan Kozak şi că vor fi capabile să-i ţină piept", a declarat Vlad Lupan.
Arcadie Barbaroşie, directorul executiv al Institutului de Politici Publice, crede că recunoaşterea regiunilor separatiste din Georgia nu va avea un impact imediat asupra Transnistriei. Potrivit lui, autorităţile moldovene trebuie să înţeleagă că pe lângă negocierile directe cu Moscova mai sunt şi alte lucruri de făcut, pe care din păcate Chişinăul nu le face, pentru a putea avea o reglementare durabilă pe termen mediu şi lung. Barbaroşie este de părere că Rusia nu va rămâne într-o totală izolare internaţională după recunoaşterea independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud şi că va avea un sprijin din partea Iranului, Venezuelei, a Belarusului, Cubei, Siriei şi a Coreei de Nord.
Directorul executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă de la Chişinău, Andrei Popov, spune că în culisele regimului Voronin există impresia că pe fundalul evenimentelor din Georgia, Republica Moldova ar putea construi o situaţie de contrast în faţa Rusiei, căreia i-ar fi convenabil acum să promoveze o soluţionare a conflictului transnistrean pentru a-şi reface imaginea pe plan internaţional şi a-şi demonstra capacitatea sa de pacificare. "Dar cred că miza pe o asemenea poziţie este una greşită, pentru că Rusia se simte acum suficient de puternică pentru a impune propriile decizii fără a le negocia", susţine Andrei Popov.
Popov susţine că există riscul ca poziţia de compromis maxim pe care au adoptat-o oficialităţile moldovene la negocierile cu Moscova în dorinţa de a reglementa rapid problema să ducă la acceptarea planului Kozak, de unde ar rezulta o variantă de reglementare care ar periclita însăşi viabilitatea statului Republica Moldova, dar şi parcursul european al acestuia.
"Evenimentele din ultimele trei săptămâni mă fac să cred că prin neutralitatea Republicii Moldova, Rusia nu mai are în vedere doar relaţia cu NATO, dar o 'neutralitate' şi în relaţia cu UE. Rusia nu agreează scenariul unei reintegrări a Transnistriei în componenţa Republicii Moldova şi în acelaşi timp continuarea parcursului european al Chişinăului", a afirmat Andrei Popov.
Potrivit lui, din relatările de presă de la întrevederea de luni dintre preşedintele rus Medvedev şi cel moldovean Voronin a fost evident că cei doi, vorbind despre necesitatea reglementării problemei transnistrene, au în vedere lucruri diferite. La conferinţa de presă susţinută de preşedintele Voronin după revenirea de la Soci, acesta a reiterat de mai multe ori ataşamentul faţă de reglementarea în baza legii Parlamentului de la Chişinău adoptate în 2005. Această lege, aminteşte Andrei Popov, spune că detaliile viitorului statut al Transnistriei vor fi discutate doar cu autorităţile legale ale regiunii, ce ar urma să fie alese în urma unor alegeri libere monitorizate internaţional, care, la rândul lor, vor fi organizate doar după o retragere completă şi transparentă a armamentului, muniţiilor şi trupelor ruse din Transnistria. "Şi nu cred că preşedintele Medvedev are în vedere aceste lucruri atunci când vorbeşte despre necesitatea unei reglementări cât mai rapide a conflictului transnistrean", a spus Andrei Popov.
Expertul a concluzionat că "unul dintre cei doi participanţi la întrevederea de luni de la Soci ar urma să aibă mari decepţii când va constata cât de diferită este interpretarea conceptului de reglementare" la Moscova şi Chişinău.
Sursa: NewsIn
