MAE a reiterat, la solicitarea MEDIAFAX, că România susţine necesitatea reglementării diferendului transnistrean cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova şi în cadrul formatului de negocieri "5+2".
"România a susţinut constant şi susţine, în continuare, necesitatea soluţionării politice, juste şi durabile, a diferendului transnistrean, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova", a precizat, joi, Ministerul de Externe.
Potrivit MAE, "comunitatea internaţională a exprimat, de la bun început, rezerve serioase faţă de Planul Kozak, care nu răspunde acestor principii", România pronunţându-se în continuare pentru "necesitatea reglementării conflictului transnistrean în cadrul formatului de negocieri 5+2" (OSCE, Republica Moldova, Transnistria, Ucraina, Rusia şi în calitate de observatori UE şi SUA).
Ministerul de Externe consideră "deosebit de important" ca UE să joace un rol cât mai puternic în eforturile de soluţionare a acestui conflict şi, în general, în rezolvarea conflictelor îngheţate din arealul Mării Negre.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat, marţi, potrivit paginii electronice a agenţiei ITAR-Tass, că părţile implicate în conflictul transnistrean sunt dispuse să revină la Memorandul Kozak din 2003 şi să îşi rezolve diferendele.
Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a apreciat, luni, în cursul unei întâlniri cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin, că există "şanse" reale pentru reglementarea conflictului din Transnistria.
În noiembrie 2003, Dmitri Kozak, adjunct al şefului Administraţiei prezidenţiale ruse, a prezentat Republicii Moldova şi Transnistriei un plan de federalizare a Republicii Moldova, respins însă, în noiembrie 2003, de preşedintele moldovean, Vladimir Voronin.
Ministrul francez de Externe, Bernard Kouchner, şi cel britanic, David Miliband, şi-au exprimat îngrijorarea că Rusia ar putea pregăti scenarii similare celui aplicat în Georgia şi pentru Ucraina şi Republica Moldova.
