"E o temă sensibilă şi delicată, de o importanţă majoră pentru România", a mai atras atenţia preeşdintele Comisiei de politică externă.
Mircea Geoană, preşedintele Comisiei de politică externă din Senat, i-a reproşat marţi ministrului de externe Lazăr Comănescu că România "a fost exclusă" din discuţiile la nivel internaţional despre R.Moldova.
România susţine o structură asemănătoare, Sinergia Mării Negre, dar despre care unele voci europene spun că este ineficientă. "Domnule Comănescu, nu avem voie ca acest lucru să se întâmple, nu avem voie ca România să fie exclusă din discuţiile care privesc R. Moldova", a atras atenţia Mircea Geoană, în cadrul discursului rostit cu ocazia reuniunii anuale a diplomaţiei române.
Senatorul PSD a reproşat că România nu e implicată nici în formatul "5+2", în care se negociază o soluţionare a conflictului transnistrean şi din care fac parte R. Moldova, Transnistria, Ucraina - ca părţi implicate, Rusia şi OSCE ca mediatori şi, în calitate de observatori, SUA şi UE.
În plus, a sugerat ca România să nu fie "punctul terminus al Europei", nu graniţa de Est a Vestului, ci o punte, o platformă. Mircea Geoană a mai afirmat că în următorul Guvern ar trebui înfiinţate un post de ministru pentru UE şi un post de emisar pentru Caucaz.
Ministrul de externe Lazăr Comănescu i-a răspuns lui Geoană că în organigrama MAE au fost deja create două posturi de reprezentanţi speciali, unul pentru cooperare regională şi altul pentru problematica energetică.
Mircea Geoană nu a fost de acord nici cu tema aleasă de organizatorii evenimentului. "Poate că tema de anul trecut care îşi propunea stabilirea unei direcţii a politicii externe pentru următorii zece ani ar trebui să fie o temă recurentă", a mai spus senatorul. " Sigur, şi economia e importantă, dar e şi mai impotant să acordăm o atenţie sporită ordinii globale care se reaşează şi poziţionării României în acest context", a spus senatorul Mircea Geoană, în replică la discursurile lui Călin Popescu-Tăriceanu şi Lazăr Comănescu, care nu s-au abătut de la tematica reuniuniunii: "O economie în expansiune, o diplomaţie dinamică".
"Nu funcţinarii din ambasade vor atrage investiţii proaspete în România", a subliniat Mircea Geoană. "Mi-aş dori să fim mai realişti şi mai puţin exuberanţi în ceea ce priveşte creşterea economică a României", a mai comentat Geoană, care nu a ezitat să amintească cifrele pe care le-a lăsat "moştenire" guvernul PSD.
Mircea Geoană declarat că prioritatea MAE ar trebui să fie "poziţionarea intereselor României într-un context regional". "Pe plan regional, România este marele anonim", consideră Geoană, susţinând că niciuna dintre niţiativele autorităţilor de la Bucureşti nu a avut consistenmţă şi continuitate pe plan internaţional.
Senatorul a amintit în acest context de iniţiativa lui Emil Constantinescu din 1997, de a crea trilaterale România - Polonia - Ucraina. "Aceasta a fost o iniţiativă lăudabilă, acesta este adevăratul triunghi de forţă din regiune, dar ce s-a ales de el? Unde sunt iniţiativele noastre şi ce consecinţe au avut?", s-a întrebat critic preşedintele Comisiei pentru politică externă.
Un alt punct vulnerabil al MAE şi al Guvernului evidenţiat de Geoană a fost "neadaptarea la situaţia de a fi necesară protejarea intereselor a celor peste două milioane de români care muncesc peste hotare".
În perioada 2-3 septembrie are loc reuniunea anuală a diplomaţiei române sub deviza "O economie în expansiune, o diplomaţie dinamică" şi îşi propune realizarea unui bilanţ obiectiv al activităţii Ministerului de Externe.
În programul reuniunii sunt prevăzute un număr de şase sesiuni plenare şi patru ateliere de lucru. Numărul de participaţi la lucrările conferinţei va fi de peste 400 de persoane.
În deschiderea reuniunii au vorbit ministrul de externe Lazăr Comănescu, premierul Călin Popescu-Tăriceanu, senatorul Mircea Geoană şi prin transmisie video din Franţa Jean-Pierre Jouyet, secretar de stat pentru afaceri externe.
În afara corpului diplomatic român, la deschiderea lucrărilor au mai participat, printre alţii, şi Adrian Năstase, Mihai Răzvan Ungureanu, Emil Constantinescu şi Petre Roman. NewsIn
