Pretinsul ministru interimar de externe al regiunii transnistrene Vladimir Iastrebceak a comunicat într-un interviu pentru “Nezavisimaia Gazeta” că Vladimir Voronin şi Igor Smirnov s-ar putea întâlni pe parcursul lunii septembrie, urmând ca până la începutul lunii octombrie să fie fixată o altă întrevedere - cu participarea preşedintelui rus Dmitri Medvedev.
Preşedintele rus Dmitri Medvedev s-a întâlnit pe 25 august curent cu preşedintele moldovean Vladimir Voronin, declarând că există şanse bune pentru a se ajunge la o soluţie. Acestei întrevederi a urmat întrevederea preşedintelui rus cu liderul transnistrean, în cadrul căreia Medvedev l-a convins pe Smirnov să se aşeze la masa de negocieri cu preşedintele Voronin.
Ulterior Kremlinul a declarat într-un comunicat de presă că vor continua consultările la nivel de lucru între cele trei părţi, cu posibilitatea unor întâlniri la nivel mai înalt. Din acest format trilateral ar fi excluşi doi mediatori din formatul actual de negocieri, 5+2, anume OSCE şi Ucraina, precum şi cei doi observatori, Statele Unite şi Uniunea Europeană.
Presa rusă a scris că o întâlnire Medvedev-Smirnov-Voronin ar putea avea loc chiar săptămâna aceasta, însă Preşedinţia de la Chişinău informase pe 1 septembrie că preşedintele Vladimir Voronin se va afla în această perioadă în vacanţă, până la mijlocul lunii, la Karlovy Vary în Cehia.
Referindu-se la formatul de negocieri, Iastrebceak a spus în interviul său pentru “Nezavisimaia Gazeta” că formatul 5+2 îşi păstrează actualitatea pentru Moscova. Totodată, el a menţionat că acest format cu participarea observatorilor UE şi SUA a fost creat în 2002 când procesul de negocieri se afla în criză. “În formatul 5+2 soluţiile pot fi discutate, însă nu şi aprobate. SUA şi UE sunt doar în calitate de observatori”, a declarat Iastrebciak.
Totodată, potrivit lui, consultările cu participarea mediatorilor trebuie să continuie, pentru a evita situaţiile similare celei din 2003, când a fost respins planul Kozak de către partea moldoveană. Referindu-se la planul Kozak şi la faptul că Moscova încearcă să îl reanimeze şi să-l propună ca bază pentru negocieri, Iastrebciak a spus că cu cinci ani în urmă Tiraspolul a acceptat planul Kozak ca fiind un document de maxim compromis la care s-a ajuns cu Chişinăul. “De atunci au trecut cinci ani, timp în care poziţiile părţilor s-au îndepărtat foarte mult. De aceea memorandumul necesită o anumită ajustare. Nu văd temei pentru ca noi să facem acum alte cedări”, a spus Iastrebciak, adăugând că în 2003 a fost un moment prielnic pentru construirea unui stat comun, însă aceasta nu a avut loc.
Rugat să comenteze declaraţiile lui Igor Smirnov privind necesitatea majorării contingentului rus în Transnistria, Vladimir iastrebciak a spus că Tiraspolul consideră că prezenţa militară rusă în regiune nu numai că trebuie menţinută, atât sub forma forţelor pacificatoare, cât şi a grupului operativ militar, dar şi fortificată. „Considerăm necesar ca prezenţa militară rusă să fie confirmată legal prin crearea pe teritoriul Transnistriei a unei baze militare ruse. Noi am saluta şi majorarea contingentului pacificator rus. Însă acest fapt trebuie discutat între Rusia şi Ucraina, deoarece militarii pot ajunge în Transnistria doar tranzitând teritoriul ucrainean”, a declarat Iastrebiak. El a amintit că acordurile din 1992 încheiate între Chişinău şi Tiraspol prevăd un contingent de trei mii de pacificatori ruşi. Totodată, până în anul 1998, în Transnistria era dislocat şi un escadron de helicoptere. „Noi am vrea acest escadron înapoi. Însă deocamdată nu am primit vreun răspuns clar din partea Rusiei în acest sens”, a mai spus Iastrebciak.
