Interlic.md

Ambasadorul rus la Chişinău, Valeri Kuzmin, a declarat luni seara la Pro TV Chişinău că Rusia a adus pacea în regiunea transnistreană şi că "printre cei care au atacat Benderul (Tighina) s-au numărat şi cetăţeni ai statului vecin - România", informează UNIMEDIA. Kuzmin a sugerat că războiul de pe Nistru din 1992 a fost pornit de partea moldovenească. "Că doar nu au venit oamenii din Bender să împuşte la Chişinău cetăţeni paşnici şi neînarmaţi! A venit domnul Ilaşcu şi alţi tovarăşi, combatanţi, pentru a obliga prin forţă militară şi cu ajutorul armelor populaţia Transnistriei să se alăture Moldovei. Vedeţi ce a făcut Saakaşvili în Osetia de Sud? A venit să-şi apere ţara sa la Ţhinvali! Tot aşa şi combatanţii moldoveni au venit atunci să-şi apere patria la Bender!", a declarat ambasadorul rus la Chişinău, potrivit unui fragment video postat pe site-ul televiziunii.Potrivit lui Kuzmin, în Republica Moldova există în prezent peste 120.000 de cetăţeni ruşi, a căror problemă cea mai mare este că nu li se asigură "un bilingvism eficient". Valeri Kuzmin a spus că negocierile referitoare la soluţionarea crizei transnistrene sunt într-o "fază incipientă", evitând să ofere mai multe detalii referitoare la etapa de negocieri. Întrebat de ce tratativele au un caracter atât de secret, Kuzmin a declarat că rezultatele nu sunt făcute publice "pentru a a nu fi prejudiciate", adăugând că "soluţionarea crizei transnistrene este un proces foarte complicat". Ambasadorul a mai spus că "Moscova nu controlează autorităţile de la Tiraspol, ci le influenţează".Republica Moldova a stricat din nou planurile Moscovei repetând scenariul din 2003, când a împiedicat  în ultimul moment o soluţie pentru Transnistria refuzând planul Kozak, a scris luni cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta comentând vizita la Bruxelles de săptămâna trecută a unor oficiali moldoveni. În acelaşi timp, potrivit deca.md, ambasadorul rus la Chişinău a dat de înţeles că în procesul de reglementare a crizei transnistrene se negociază "planul Voronin", dar a afirmat că sunt "elemente pozitive" şi în "planul Kozak", şi în "planul Iuscenko".Pe de altă parte, diplomatul consideră că federalizarea - propusă de planul Kozak - ar fi cea mai bună soluţie pentru o rezolvare a conflictului îngheţat din Transnistria. Întrebat la care puncte din planul Kozak propus de Moscova în 2003 s-ar putea reveni în prezent, ambasadorul Federaţiei Ruse a declarat că unul dintre acestea ar putea fi renunţarea la principiul statului unitar şi identificarea unui model federativ de reglementare. Întrebat de ce Rusia nu-şi onorează obligaţiunile asumate internaţional de retragere a armatei de pe teritoriul Republicii Moldova, Kuzmin a răspuns că "armata rusă nu se află în Transnistria". "În Transnistria există un contingent rus de pacificare, precum şi contingent foarte limitat de militari care păzesc depozitele de muniţii create încă de pe vremea ocupaţiei naziste a acestui teritoriu. În acest moment administraţia Transnistriei are obiecţii în ceea ce priveşte finalizarea operaţiunii de retragere a muniţiilor", a explicat Valeri Kuzmin. Totuşi, întrebat dacă Moscova chiar nu are nicio influenţă asupra regimului condus de Igor Smirnov, Kuzmin a spus că "acest aşa-numit regim" şi-a dat acceptul pentru a reveni la masa de negocieri pentru reglementarea transnistreană la presiunile Federaţiei Ruse. Ambasadorul rus a declarat că prin discuţiile directe dintre preşedintele rus Dmitri Medvedev, cel moldovean Vladimir Voronin şi liderul transnistrean Igor Smirnov, în aşa-numitul format "2+1", Moscova nu doreşte compromiterea formatului de negocieri "5+2", cu participarea Ucrainei şi OSCE, dar şi a partenerilor occidentali din UE şi SUA. "Spre deosebire de cei care ne aduc aceste reproşuri, noi ne dorim sincer să găsim, să dăm de acea pârghie care să ne permită să mişcăm această problemă din punctul mort. Iată de ce considerăm că trebuie să facem uz de toate pârghiile internaţionale existente, inclusiv de întâlnirile în diferite formate", a explicat Kuzmin în emisiunea "În PROfunzime". Evoluţiile de săptămâna trecută, scria luni Nezavisimaia Gazeta, au demonstrat că oficialii de la Chişinău nu s-au decis până la urmă în ceea ce priveşte principalul mediator în negocierile cu Tiraspolul. Recent, la o întâlnire avută la Soci, preşedintele moldovean Vladimir Voronin îl asigura pe preşedintele rus Dmitri Medvedev că îşi pune mari speranţe mari în Rusia în ceea ce priveşte dezgheţarea dialogului cu Transnistria. Mai mult, Voronin şi-a dat acceptul să se întâlească cu liderul republicii nerecunoscute, Igor Smirnov, în prezenţa lui Medvedev. Adică a acceptat formatul trilateral al negocierilor ca fiind un pas intermediar înainte de restabilirea întâlnirilor cu participarea altor mediatori şi garanţi ai reglementării transnistrene - Ucraina şi OSCE - şi a observatorilor - UE şi SUA, explica Nezavisimaia Gazeta."Astfel, a scris cotidianul rus, şedinţele în formatul pentalateral erau amânate pentru o perioadă nedeterminată, iar Rusia avea la dispoziţie un spaţiu de manevră pe care îl putea folosi pentru a se afirma încă o dată în această regiune drept singurul pacificator de luat în seamă. Însă Chişinăul, şi de această dată, a stricat pasenţa Moscovei", a comentat publicaţia. Ca argument pentru acest punct de vedere, Nezavisimaia Gazeta scrie că la sfârşitul săptămânii trecute ministrul moldovean de externe Andrei Stratan a declarat la Bruxelles că ţara sa va relua negocierile pentru reglementarea conflictului transnistrean doar în formatul "5+2" (Moldova, Transnistria, Rusia, Ucraina şi OSCE în calitate de părţi şi mediatori, UE şi SUA în calitate de observatori). "Această promisiune a fost dată simultan comisarului pentru politica externă şi de vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, şi secretarului general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. Prin acest gest, Chişinăul a distrus practic înţelegerile sale cu Moscova", a conchis luni publicaţia rusă.Declaraţiile de luni ale ambasadorului rus la Chişinău, Valeri Kuzmin, aflat la post de circa un an, intervin în condiţiile în care România a marcat marţi împlinirea a 130 ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice româno-ruse. În prezenţa ambasadorului rus la Bucureşti, Aleksandr Ciurilin, ministrul de externe Lazăr Comănescu a evidenţiat legăturile istorice şi culturale dintre România şi Federaţia Rusă, precum şi momentele de mare complexitate care şi-au pus amprenta asupra relaţiilor bilaterale de la stabilirea relaţiilor diplomatice în septembrie - octombrie 1878.Potrivit unui comunicat MAE, Comănescu a subliniat promovarea consecventă de către România a dialogului şi  deschiderii faţă de Federaţia Rusă. "Pornind de la principiile care călăuzesc România în relaţiile internaţionale, între care respectarea integrităţii teritoriale, a suveranităţii şi independenţei statelor şi promovarea valorilor fundamentale ale democraţiei şi drepturilor omului, suntem îndreptăţiţi să fim încrezători şi optimişti în dezvoltarea în continuare, tot mai puternică şi pragmatică, a relaţiilor bilaterale, în interesul ambelor părţi", a spus ministrul Comănescu la deschiderea sesiunii aniversare. "Avem o tradiţie a relaţiilor în domeniul economic şi sarcina diplomaţiilor noastre este de a identifica modalităţile şi căile cele mai eficiente de a le continua şi dezvolta", a mai spus Lazăr Comănescu.Sursa: NewsInLina Grau