Declaraţia a fost făcută de către ministrul adjunct al Economiei şi Comerţului Iurie Munteanu, miercuri, 1 octombrie, în cadrul unei conferinţe de presă, prilejuită de lansarea Forumul Naţional „Exportul Preferenţial: oportunităţi de afaceri cu ţările UE”. La conferinţă a participat şi Ambasadrul Marii Britanii în Moldova John Bayer. Iurie Munteanu a menţionat că, pe parcursul a 6 luni de la acordarea de către UE a regimului preferenţial de export a unor mărfuri din Moldova, au fost valorificate 95% din cota la zahărul rafinat alb, ce pentru 2008 constituie 15 mii tone. Totodată, au fost valorificate 93% din contingentele tarifare pentru exportul vinurilor, cota fiind de 600 mii decalitri, precum şi 41% din cota de 15 mii de tone de cereale, în special fiind exportate orz şi grâu. Munteanu a spus că acordarea preferinţelor comerciale autonome (ATP) a constituit un stimulent pentru creşterea exporturilor Moldovei pe piaţa UE, care în 2008 a constituit 35%. De asemenea, datorită ATP Moldova şi-a recuperat pieţele tradiţionale, în special România şi Bulgaria. Odată cu obţinerea ATP, UE a devenit principalul partener comercial al Moldovei, peste 55% din exportul moldovenesc fiind orientat spre UE şi doar 35% - spre CSI. Pe de altă parte, potrivit estimărilor Ministerului Economiei şi Comerţului, datorită ATP, agenţii economici din Moldova, economisesc 35 mil. euro la efectuarea exportului produselor sale fără taxe vamale. Iar în cazul obţinerii pe viitor a posibilităţii de export în UE a produselor de origine animalieră, agenţii economici vor putea economisi peste 75 mil. euro. Totodată, Munteanu a spus că, pentru prima dată pe locul trei printre mărfurile exportate în UE, au apărut utilajele şi aparatele de înaltă precizie, adică mărfuri cu valoare adăugată. Însă, exportul acetora este insuficient. Este nevoie de extinderea spectrului exportului de mărfuri produse în Moldova în cadrul unor reţele paneuropene.. Iurie Munteanu a adăugat că în Moldova activează sute de companii IT, 90% din produsele cărora sunt exportate, în special în UE. „Moldova este poziţionată foarte bine din punct de vedere geografic, fiind foarte aproape de frontiera cu UE, la doar o oră de mers cu transportul auto. Şi fiindcă toată lumea spune că pe viitor totul va fi produs în China, care este foarte departe de UE, Moldova se află chiar în pragul UE”, a declarat Ambasadorul britanic. Potrivit lui John Bayer, Moldova mai are încă un avantaj: majoritatea populaţiei vorbeşte română, multă lume vorbeştei rusa, ucraineana, iar mulţi dintre moldoveni cunosc şi limbile engleză, franceză şi germană. „Consider că acesta este un punct forte pentru Moldova, deoarece companiile care vor să exporte produse şi servicii au nevoie de cadre calificate, care să cunoască mai multe limbi”, a spus Bayer. De asemenea, Ambasadorul a menţionat că Moldova are ingineri foarte calificaţi. Astfel, el a invocat exemplul companiei mixte moldo-engleze - Endava - care produce soft. Potrivit lui John Bayer, softul pentru funcţionarea cip-urilor de securitate de pe cardurile bancare din ţările UE sunt elaborate de compania EndavaJohn Bayer a menţionat că Ambasada Marii Britanii a realizat cu Guvernul Moldovei mai multe proiecte comune, printre care proiectul ce ţine de certificarea regulilor de origine, realizat în cooperare cu departamentul vamal şi MEC. De asemenea, mai este implementat un proiect cu Ministerul Agriculturii privind exportul de ouă şi ajustarea standardelor tehnice şi de igienă pentru exportul ouălor în UE. În context, ambasadorul şi-a exprimat speranţa că peste 2 ani, ouăle din Moldova vor putea fi exportate în UE, iar el va avea ocazia să ia micul dejun la Londra cu ouă moldoveneşti. Totodată, Bayer a spus că în prezent în UE au loc discuţii privind iniţierea negocierilor pe marginea semnării unui Acord de comerţ liber dintre Moldova şi UE. „Mesajul ar fi urmpătorul: UE face tot posibilul ca să-şi ajute vecinul său”, a conchis ambasadorul britanic.
Amintim, că, potrivit Regulamentului de introducere a preferinţelor comerciale autonome pentru Republica Moldova , la unele produse “sensibile”, UE a stabilit cote de import. Astfel, pentru vinurile din struguri proaspeţi, cu titru alcoolic volumic existent de maximum 15%, altele decât vinurile spumoase, a fost stabilită o cotă de 60 mii hectolitri pentru 2008, cu o creştere ulterioară până la 70 mii hectolitri în 2009, până la 80 mii hectolitri în 2010, până la 100mii gehectolitri în 2011 şi 120 mii hectolitri în 2012. Pentru zahăr au fost stabilite cote de 15 mii tone în 2008, 20 mii tone în 2009, 25 mii tone în 2010, 30 mii tone în 2011 şi 34 mii tone în 2012. Cota la exportul în UE a mezelurilor din carne, conserve din carne şi alte preparate din carne va constitui în 2008 şi 2009 – câte 500 tone, în 2010 – 2012 – câte 600 tone.
Pentru carnea proaspătă de bovină, porcină, ovină şi caprină, refrigerată sau congelată au fost stabilite cote de câte 3 mii toen în 2008-2009 şi câte 4 mii tone în 2010-2012. La exportul cărnii proaspete, refrigerate sau congelate de pasăre au fost stabilite cote de câte 400 tone în 2008-2009 şi câte 500 tone în 2010-2012. Pentru carnea şi organele comestibile de porcină şi bovină sărate sau în saramură, uscate sau afumate; făină şi pudră comestibile, de carne sau de organe interne comestibile, de carne din specia bovină sau porcină au fost stabilite cote de câte 400 tone în 2008-2009 şi câte 500 tone în 2010-2012. Potrivit deciziei UE, Moldova va putea exporta câte 1 mie tone de produse lactate în 2008-2009 şi câte 1,5 mii în 2010-2012; ouă cu coajă în limită de 90 mil. bucăţi în 2008, 95 mil. bucăţi în 2009, 100 mil. bucăţi în 2010, 110 mil. bucăţi în 2011 şi 120 mil. bucăţi în 2012. La exportul ouălor de pasăre, fără coajă, şi gălbenuşuri de ouă au fost stabilite cote de câte 200 tone în 2008-2009 şi câte 300 tone în 2010-2012. La exportul cerealelor în UE au fost fixate următoarele cote: grâu comun – 25 mii tone în 2008, 30 mii tone în 2009, 35 mii tone în 2010, 40 mii tone în 2011 şi 50 mii tone în 2012; orz – 20 mii tone în 2008, 25 mii tone în 2009, 30 mii tone în 2010, 35 mii tone în 2011 şi 45 mii tone în 2012; porumb – 15 mii tone în 2008, 20 mii tone în 2009, 25 mii tone în 2010, 30 mii tone în 2011 şi 40 mii tone în 2012.
Printre produsele, ce beneficiază de scutire la plata taxei de export se numără: tomatele, castraveţii, dovleceiii, anghinarele, strugurii, merele, perele, gutuii, caisele, cireşele, piersicile, nectarinele şi prunele. Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, în ianuarie-iulie 2008 Moldova a exportat în UE mărfuri în valoare de 466,2 mil. dolari SUA, înregistrând o creştere de 32% faţă de perioasa similară din anul trecut. În special, sunt exportate materiale textile şi articole (124,4 mil. dolari SUA), echipament electric şi părţi ale acestuia (45,1 mil. dolari SUA), metale comune şi article din acestea (34,3 mil. dolari SUA), produse alimentare şi băuturi alcoolice (34,2 mil. dolari SUA) etc. Ţările destinatare exporturilor moldoveneşti sunt: România (254,8 mil. dolari SUA), Italia (82,4 mil. dolari SUA), Germania (37,5 mil. dolari SUA), Polonia (24 mil. dolari SUA), Marea Britanie (18,3 mil. dolari SUA) şi altele.
