Interlic.md

Precum a menţionat marţi, expertul economic al IDIS „Viitorul” Mihai Bologan, Indicele Sentimentului Economic (ISE) scade a treia lună consecutiv, apropiindu-se de valoarea minimă înregistrată pe parcursul cercetării. Astfel, în luna septembrie, Indicele Sentimentului Economic (ISE) a scăzut cu 1,49 puncte faţă de luna precedentă şi a constituit 114,23 puncte. Cea mai mică valoare a indicelui a fost înregistrată în perioada ianuarie-mai 2008 (113,96 puncte), iar cea mai mare – în luna iunie 2008 (118,91 puncte). Reprezentanţii companiilor din agricultură continuă să manifeste un grad înalt de optimism, bazându-se pe volumul de producţie sporită în sectorul vegetal din anul curent. Totuşi, a fost înregistrată o scădere cu 4,2 puncte a nivelului confidenţei agricultorilor – până la 123,5 puncte. Această scădere este determinată de problemele de comercializare a produselor viticole şi a cerealelor. Un grad mare de confidenţă manifestă reprezentanţii companiilor ce activează în domeniul comerţului (ISE 118,9 puncte), transporturilor (116,1 puncte) şi industriei (ISE 114,6 puncte). Cele mai mici aşteptări au fost înregistrate în domeniul construcţiilor şi serviciilor, respectiv ISE 112,3 puncte şi 106,8 puncte. Referindu-se la dinamica evoluţiei confidenţei agenţilor economici, Mihai Bologan a menţionat că în septembrie a crescut confidenţa agenţilor economici din industrie şi această tendinţă se va menţine pe parcursul următoarelor două luni. Astfel că optimismul agricultorilor bazat pe volumul producţiei se va transmite industriaşilor, care vor avea o producţie finită mai mare faţă de anul trecut. Totodată, Mihai Bologan a menţionat că starea de business în scontrucţii nu s-a îmbunătăţit, evoluţia cursului leu-euro fiind factorul principal care a avut un impact negativ. De asemenea, percepţia situaţiei din transporturi şi servicii este mai proastă faţă de luna precedentă. ISE pentru luna septembrie în cadrul unui sondaj în rândul a 250 de agenţi economici din Moldova, aceştia fiind clasificaţi după: sectoarele economiei (agricultură, comerţ, construcţii, industrie, servicii, transporturi şi comunicaţii), regiuni ale ţării (Nord, Centru, Sud, UTAG, Chişinău şi Transnistria), specializări ăn cadrul sectoarelor în economie şi formele de proprietate.  Inflaţia aşteptată a agenţilor economici pentru luna octombrie este de 1,4% Precum au menţionat experţii IDIS „Viitorul”, acest nivel al aşteptării inflaţiei a fost calculat în baza percepţiei a 200 de agenţi economici din Moldova. Totodată, experţii au menţionat că inflaţia prognozată pentru luna august 2008 s-a dovedit a fi un instrument foarte util în exprimarea Indicelui Preţurilor de Consum (IPC), diferenţa fiind doar de 0,3 puncte procentuale faţă de datele oferite de Biroul Naţional de Statistică. Astfel, pentru august agenţii economici au prognozat o inflaţie de 0,7%, iar IPC calculat de BNS a constituit în august 1%. În iulie agenţii economici au prognozat o inflaţie de 0,9%, iar potrivit calculelor BNS a fost înregistrată o deflaţie de 0,9%.Fluctuaţiile cursului valutar al leului faţă de dolar şi euro influenţează negativ activitatea agenţilor economiciTotodată, un studiu efectuat de IDIS „Viitorul” relevă că agenţii economici din Moldova sunt stresaţi de fluctuaţiile pe piaţa valutară, în special a cursului leu faţă de euro. Potrivit expertului Veacesav Ioniţă, din cauza instabilităţii pe piaţa valutară, companiile sunt nevoite să renegocieze contractele negociate, nu pot să-şi planifice acţiunile pe termen lung, aşteptând care va fi cursul de schimb al leului pe piaţa valutară. Ioniţă a menţionat că în cadrul studiului efectuat de IDIS „Viitorul” la solicitarea sectorului bancar, agenţii economici au afirmat că fluctuaţiile pe piaţa valutară influenţează negativ asupra dezvoltării afacerilor. Expertul a spus din cauza fluctuaţiilor pe piaţa valutară suferă atât importatorii (când moneda naţională se depreciază), cât şi exportatorii (când moneda naţională se apreciază). De asemenea, construcţiile au fost afectate foarte mult de evoluţia cursului leu-euro. Totodată, studiul denotă faptul că agricultura şi comerţul au fost mai puţin afectate aprecierea leului moldovenesc.