Statele est-europene, dar şi cele din Asia Centrală, nu sunt imune la turbulenţele generate de criza financiară globală, care ar putea să încetinească ritmul de creştere economică în cele mai multe ţări din aceste regiuni, avertizează oficialii Băncii Mondiale.
"Statele din Europa de Est şi Asia Centrală simt efectele crizei financiare care avansează rapid, alături de restul lumii. Reformele structurale din ultimii ani din aceste regiuni, care au vizat implementarea de politici macroeconomice sănătoase, au ajutat la oprirea crizei într-o anumită măsură. Aceste ţări au un grad mai ridicat de elasticitate în prezent decât în urmă cu zece ani, dar niciun stat nu este imun la impactul crizei", a declarat, într-un comunicat, vicepreşedinte al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Shigeo Katsu.
Potrivit lui Katsu, o încetinire prelungită a economiilor Vest-europene va avea ca efect reducerea cererii pentru exporturi din statele Est-europene şi centrul Asiei, şi în special pentru cele provenite din partenerii comerciali ai vechilor membri ai UE.
De asemenea, "evenimentele negative" din Europa de Vest, dar şi din Rusia, Kazahstan şi Ucraina, vor conduce la reducerea economiilor în urma diminuării remiterilor emigranţilor.
"Aceste sume trimise acasă se situează, ca valoare, pe locul doi după investiţiile străine directe, ca sursă de finanţare pentru statele din regiunile menţionate, şi reprezintă cea mai mare sursă de finanţare externă pentru statele cu venturi reduse şi medii. Impactul va fi resimţit cu precădere de cei afectaşi deja de criza preţurilor alimentelor şi de criza energetică. Având în vedere această situaţie, ar trebui acordată o atenţie continuă pentru protejarea celor vulnerabili în faţa efectelor scumpirii alimentelor şi combustibililor prin sporirea cheltuielilor pentru asistenţă socială", a spus Katsu.
Pe de altă parte, economistul şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală, Pradeep Mitra, a arătat că „inflaţia se accelerează în regiune şi, alimentată de scumpirea alimentelor şi presiunile determintate de cererea internă, este de două cifre în fostele state comuniste". „În acelaşi timp, creşterea creditării, care a înregistrat un ritm deosebit de ridicat, se află pe un trend descendent", a spus Mitra.
El a adăugat că mesajul pentru statele est-europene şi central-asiatice este că autorităţile trebuie să fie pregătite să răspundă rapid la schimbările din mediul financiar internaţional. În cazul unor ajustări haotice generate de pieţele financiare disfuncţionale, autorităţile trebuie să ofere sprijin pentru rezolvarea problemelor ridicate de insuficienţa capitalului, a celor legate de active sau a dificultăţilor cu care se confruntă băncile.
Totodată, reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional în Moldova, Johan Mathisen, a declarat recent la Chişinău că în condiţiile actuale Republica Moldova trebuie să întreprindă măsuri pentru a atrage mai multe investiţii pentru că în rezultatul recesiunii activităţile investiţionale vor scădea.
„Investitorii străini vor înceta să mai vina aici, iar investiţiile străine în Moldova se vor stopa pe o anumită perioadă", a subliniat reprezentantul FMI.
Mathisen a mai declarat că criză financiară va influenţa sectorul real al economiei moldoveneşti şi mai puţin sectorul bancar. Din punctul de vedere al lui Mathisen, sistemul bancar moldovenesc este destul de pregătit pentru a face faţă unor tulburări, iar Banca Naţională are destule resurse pentru a minimaliza influenţa crizei.
Anterior mai mulţi demnitari de stat şi analişti independenţi au declarat că riscul declanşării unei situaţii de criză în R. Moldova este minim deoarece capitalul speculativ are o pondere destul de nesemnificativă atât în sectorul real cât şi în sistemul bancar, iar din acest motiv nu va avea loc o retragere a investiţiilor străine.
Banca Naţională a Moldovei a estimat suma totală a remitenţelor pe primele opt luni ale anului la peste un miliard de dolari.
