„O nouă soluţie de tip federalizare nu este o opţiune, iar aceasta nu poate şi nu trebuie acceptată, în primul rând, de către Uniunea Europeană. Nu conceptul de federalizare în sine este contestat, el fiind aplicat cu succes în mai multe state europene partenere. Particularităţile locale nu garantează stabilitatea pe termen imediat, mediu şi lung", a declarat miercuri, 22 octombrie, preşedintele României Traian Băsescu la conferinţa birourilor regionale ale Fundaţiei „Konrad Adenauer" cu tema „Securitate sporită în zona Mării Negre - posibilităţi, iniţiative şi instrumente", desfăşurată la Constanţa.
De asemenea, preşedintele român a menţionat că nici soluţia dată de un format de negociere în afara cadrului 5+2 nu poate fi o soluţie viabilă. „Republica Moldova trebuie încurajată, atât politic, dar şi economic, să păstreze opţiunea democratică şi opţiunea europeană. Aş face menţiunea că formatul 5+2 s-a probat a fi ineficient în soluţionarea problemei Moldovei şi o soluţie de creştere a potenţialului acestui format poate fi analizată, dar credem că şi o soluţie de schimbare a formatului de negociere reprezintă o opţiune pe care statele democratice pot să o aibă", a spus Traian Băsescu.
Preşedintele român a menţionat că cei 16 ani de la conflictul moldo-transnistrian, conflict după care au fost introduse prezentele mecanisme de negociere şi de asigurare a păcii s-au dovedit a fi doar „un respiro pentru consolidarea unui stat ilegal cum este Transnistria şi pentru creşterea potenţialului său de a supravieţui în faţa oricărei decizii internaţionale", fapt ce „trebuie să ne îngrijoreze".
Băsescu a atras atenţia că evoluţiile din Georgia au demonstrat faptul că orice conflict „îngheţat" poate fi reactivat în orice moment. Dezvoltările de la începutul lunii august au constituit faza acută, în care s-a ajuns la folosirea forţei de către un stat împotriva altui stat. Aşa numitele „conflicte îngheţate" au fost menţinute într-un regim de stagnare aparentă, fiind, în fapt, un mijloc de presiune permanent asupra statului pe al cărui teritoriu se află, fie că este vorba de Republica Moldova, de Georgia, de Armenia sau de Azerbaidjan. În Transnistria, Osetia de Sud, Abhazia sau Nagorno-Karabah au avut loc confruntări armate, urmate de acorduri de încetare a focului, după care, timp de 14, 16 ani nu au mai existat progrese importante în negocieri.
Acest interval de timp, a creat condiţii să aibă loc un proces de consolidare a statalităţii provinciilor separatiste, prin dotarea cu instituţiile necesare unei existenţe independente: autorităţi publice - preşedinte, guvern, parlament, justiţie - instituţii care au funcţionat în paralel cu cele recunoscute internaţional. Economia statelor din regiune, supusă tranziţiei, nu a exercitat o atracţie suficientă pentru investitori, pe când economia regiunilor separatiste constituia un paradis fiscal pentru afacerile ilegale cu armament, cu droguri a constituit o atracţie şi un element de bunăstare chiar, pentru aceste enclave. Uniunea Europeană a fost şi aici chemată să aibă un rol pozitiv: Misiunea EUBAM de monitorizare a segmentului transnistrian al frontierei moldo-ucrainene constituie un succes şi apreciem că ea trebuie prelungită şi dincolo de anul 2009.
În acelaşi timp, la nivelul populaţiei din regiunile separatiste au avut loc schimbări esenţiale: scăderea numărului cetăţenilor de etnia statului legal şi creşterea numărului de cetăţeni aparţinând altor state, în speţă, Federaţiei Ruse.
Toate aceste evoluţii au făcut ca recunoaşterea independenţei provinciilor separatiste să devină, ca în cazul Georgiei, o simplă formalitate.
Referindu-se la popunearea Suediei şi Poloniei de lansare a Parteneriatului Estic,
care să cuprindă şase state din vecinătatea Uniunii Europene: Georgia, Armenia, Azerbaidjan, Belarus Republica Moldova şi Ucraina, Băsescu a menţionat că doar trei dintre acestea şi-au manifestat, în mod clar, aspiraţiile europene, beneficiind, în acelaşi timp, de formate de cooperare cu Uniunea Europeană.
„România apreciază că Republica Moldova, sub rezerva îndeplinirii angajamentelor legate de reforme şi consolidare democratică, trebuie să aibă un pracurs distinct în raport cu grupul celor şase state. Aş mai face o menţiune aici, deja am creat pentru Marea Neagră suficiente instrumente, fie că vorbim de Euroregiunea Mării Negre, fie că vorbim despre Sinergia Mării Negre, pasiunea de a crea continuu noi instrumente fără a vedea eficienţa celor deja create mi se pare că reprezintă un risc de ineficienţă", a spus Băsescu.
