Joi, 23 octombrie, peste 30 de asociaţii de business din Moldova au semnat Agenda Naţională de Business (ANB), care reprezintă o platformă comună de activităţi, soluţii eficiente pentru mediul de afaceri, ce urmează a fi implementate în anul 2009. Procesul de consolidare şi promovare a fost facilitat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul", cu sprijinul Centrului Internaţional pentru Antreprenoriatul Privat (CIPE) din SUA. Potrivit estimărilor IDIS "Viitorul", la crearea ANB au participat peste 80% din toţi subiecţii economici activi din ţară sau peste 30 de asociaţii de business. Documentul urmează a fi prezentat Guvernului în timpul apropiat.
Precum a declarat în cadrul prezentării documentului, directorul executiv el IDIS "Viitorul", Veaceslav Munteanu, ANB este un document în care au fost sintetizate doleanţele şi propunerile businessului pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, un set de priorităţi stabilite pentru activitatea comună a asociaţiilor de business şi o platformă pentru consolidarea mediului de afaceri din Moldova. El a menţionat că prin ANB se doreşte ca vocea businessului din Moldova să se facă auzită şi ca autorităţile să ţină cont de nevoile mediului de afaceri în cadrul procesului decizional.
Totodată, expertul economic al IDIS "Viitorul", Veaceslav Ioniţă, a menţionat că Agenda nu este singura soluţie pentru toate problemele businessului, însă prin intermediul ei, vocea comunităţii de afaceri va deveni mai puternică. El a menţionat că în cadrul elaborării agendei au ieşit la iveală diferite situaţii cu care se confruntă agenţii economici. Spre exemplu, agenţii economici au menţionaţi că sunt nevoiţi să prezinte aceelaşi documente de mai multe ori la diferite instanţe.
Directorul general executiv al Confederaţiei Naţionale a Patronatului din Moldova (CNPM) Adrian Axenti a menţionat că în Agendă s-au regăsit toate propunerile înaintate de CNPM de-a lungul anilor şi care nu au fost acceptate de guvern. El şi-a exprimat speranţa că prin intermendiul Agendei Naţionale de Business, cu multă insistenţă şi perseverenţă din partea mediului de afaceri, aceste propuneri vor fi luate în calcul de către autorităţile centrale.
Prim-vcepreşedintele CNPM, Valeriu Bulgari, a declarat că este foarte important ca mesajul mediului de afaceri către autorităţi să fie bine structurat şi formulat profesionist. De asemenea, el a accentuat importanţa permanentizării dialogului atât în cadrul mediului de afaceri, cât şi cu autorităţile. Potrivit lui, ANB constituie o treaptă net superioară a nivelului eforturilor întreprinse de mediului de afaceri în direcţia consolidării şi structurării propunerilor şi solicitărilor.
La rândul său, Grigore Mârzenco, prşedintele Federaţiei Fermierilor din Moldova a spus că principalele probleme din sectorul agrar sunt salariile joase şi transferul de cunoştinţe către agricultori. De asemenea, el a menţionat că în Moldova se atestă o diferenţă prea mare între preţurile de achiziţie şi preţul de comercializare a producţiei agricole. El şi-a exprimat speranţa că prin intermediul ANB, fermierii din Moldova vor putea să-şi expună problemele şi să identifice soluţii pentru acestea.
Directorul Camerei de Comerţ şi Industie din Cahul, Semion Platon, autorul iniţiativei de a crea institutul ombudsmanului de business, a menţionat că numai prin consolidare mediul de afaceri din Moldova îşi va putea soluţiona problemele cu care se confruntă, iar lansarea ANB ar putea fi percepută ca un început bun al acestei consolidări. El a spus că în prezent fiecare antreprenor îşi rezolvă problemele de sine stătător, cu forţele proprii, ceea ce nu este eficient. Referindu-se la servicile autorităţilor publice, acordate contra plată agenţilor economici, Semion Platon a spus că acestea trebuie catalogate ca impozite indirecte.
Totodată, preşedintele Asociaţiei transportatorilor auto de călători din Moldova, Eugen Daţco, a spus că Agenda este destinată businessului mic şi mediu, deoarece businessul mare are alte pârghii de rezolvare a problemelor. El a menţionat necesitatea ientificării a cel mult 3 propuneri, care ar putea fi înaintate Guvernului şi care ar putea fi acceptate, deoarece un pachet mare de propuneri are puţine şanse să fie aprobat.
Aceasta opinie a fost susţinută şi de expertul economic Alexandru Muravschi, care a menţionat că din propria experienţă ca funcţionar public cunoaşte cum sunt examinate pachetele de propuneri. El a declarat că în 90% din cazuri va lua apărarea Guvernului, dar nu a businessului, deoarece persoanele aflate în executiv duc povarea unei mari responsabilităţi şi efectuează un volum foarte mare de lucru. De asemenea Muravschi a spus că în Moldova problema nu constă în legislaţie, care este în regulă în proporţie de 90%, ci în faptul că baza normativă depăşeşte cu 2-3 paşi posibilităţile de implementare, nivelul de pregătire, atât a agenţilor economici, cât şi a administraţiei publice.
La rândul său, directorul executiv al IDIS "Viitorul" Igor Munteanu a spus că, la prima etapă, a fost important să fie incluse în agendă toate propunerile venite din partea businessului, pentru a nu face discriminări. Totodată, el a spus că este necesar ca businessul să producă lideri, care să-şi asume respondabilitatea pentru promovarea intereselor întregului mediu de afaceri din Moldova.
În încheiere, coordonatorul de programe pentru Europa Centrală şi Eurasia din cadrul Centrului Internaţional pentru Antreprenoriatul Privat din SUA, Andrew Wilson a susţinut ideea focusării mediului de afaceri pe 2-3 priorităţi, pentru a le putea soluţina rapid, cu ajutorul Guvernului. În acest mod, Agenda Naţională de Business va câştiga credibilitate, atât în faţa oamenilor de afaceri, cât şi în faţa societăţii. Potrivit lui, următorul pas al comunităţii de afaceri este elaborarea strategiilor şi metodologiilor de promovare a priorităţilor stabilite. El a asigurat că Centrul Internaţional pentru Antreprenoriatul Privat din SUA este gata să acorde sprijinul necesar la elaborarea politiclor. În general, Andrew Wilson s-a arătat optimist faţă de lansarea Agendei Naţionale de Business şi le-a urat succes participanţilor.
Care sunt priorităţile stabilite în Agenda Naţională de Busines?
În primul rând, în opinia mediului de afaceri este necesară instituirea funcţiei de Obudsman al mediului de business, care urmează să fie delegat de oamenii de afaceri pentru soluţionarea litigiilor apărute cu organele centrale, înainte de a fi adoptate măsuri restrictive faţă de agenţii economici.
O altă prioritate este realizarea pe principii egale a dialogului social dintre Guvern şi mediul de business, ce presupune consultarea organelor publice ale statului cu sectorul privat înainte de a lua o decizie ce se referă la mediul de afaceri. De asemenea, asociaţiile de business propun introducerea cotei unice la impozitului pe venit a persoanelor fizice (9%) şi majorarea minimului neimpozabil la nivelul veniturilor celor mai săraci salarizaţi. O altă prioritate este excluderea oricăror forme de expropriere a proprietăţii în afara procedurilor judecătoreşti.
Mediul de afaceri mai pledează pentru liberalizarea sistemului de salarizare cu aplicarea singurului indicator obligatoriu: salariul minim pe ţară. Statul ar trebui să stabilească doar salariul minim pe ţară, iar managerii să aibă posibilitatea să stabilească singuri cât şi cui să plătească.
De asemenea, semnatarii ANB consideră necesară legiferarea practicii de acordare de către angajatori a „Pachetelor sociale" şi includerea în costuri a cheltuielilor legate, de exemplu, de oferirea tichetelor alimentare, a foilor de odihnă etc, astfel ca acestea să nu fie supuse impozitului pe profit al agenţilor economici. Totodată, mediul de afaceri consideră necesară crearea unui sistem de gajare a împrumuturilor pentru investiţiile capitale. La momentul de faţă, lichidităţile nu sunt orientate spre investiţii capitale, dar spre consum, din cauza neîncrederii dintre agenţii economici şi instituţiile financiare. Crearea unui fond de gajare a împrumuturilor investiţionale contractate de agenţii economici ar duce la restabilirea încrederii.
În agendă sunt reflectate şi alte propuneri şi priorităţi, cum ar fi: revizuirea sistemului de servicii contra plată prestate de către autorităţile publice; anularea colectării în avans a TVA la importul de utilaje şi echipamente; crearea unui sistem integru şi eficient de protecţie a concurenţei; revizuirea sistemului de subvenţionare şi susţinere din partea statului a sectorului privat; definitivarea procesului de codificare a legislaţiei fiscale; aplicarea prezumţiei nevinovăţei în relaţiile dintre instituţiile publice şi businessul privat şi altele.
