Interlic.md

Rezolvarea problemei transnistrene a evoluat extrem de lent, iar aducerea în discuţie a planului Kozak, care nu propune o soluţie echilibrată pentru R. Moldova, nu a avut o contribuţie pozitivă, a declarat într-un interviu pentru NewsIn ambasadorul Norvegiei în România şi R. Moldova.

Oysten Hovdkinn este ambasadorul Norvegiei la Bucureşti de şapte luni, iar din septembrie, când şi-a prezentat scrisorile preşedintelui moldovean Vladimir Voronin, este acreditat şi în Republica Moldova. Reşedinţa sa se află la Bucureşti, dar face periodic deplasări la Chişinău.

Ca primă impresie, Chişinăul i se pare "mai verde şi mai curat" ca Bucureştiul. "Sigur, nu este corect să generalizez. Nu am stat decât o săptămână la Chişinău, dar ca primă impresie pot să spun că oraşul mi s-a părut mai verde, mai puţin gălăgios şi mai curat decât Bucureştiul. Mi-a plăcut că are multe parcuri mari", mărturiseşte diplomatul norvegian.

Chişinăul l-a surpins pe ambasador şi din alt punct de vedere. "Nu e atât de sărac pe cât se spune. Am văzut maşini scumpe, oamenii îmbrăcaţi extrem de bine", a remarcat Hovdkinn.

Întrebat despre problema conflictului îngheţat din Transnistria - în special după conflictul ruso-georgian - şi despre readucerea în discuţie a planului Kozak pentru rezolvarea problemei transnistrene, Hovdkinn a subliniat că trebuie găsită o soluţie echilibrată pentru această problemă. "Norvegia împărtăşeşte viziunea UE, bineînţeles. Problema transnistreană trebuie negociată în formatul '5 plus 2'. Planul Kozak nu este echilibrat, iar UE şi toate ţările ocidentale îşi doresc o soluţie echilibartă pentru Republica Moldova şi Transnistria, un plan care să respecte statutul suveran al Republicii Moldova", a declarat Oystein Hovdkinn. În acest context, diplomatul a recunoscut că "rezolvarea problemei transnistrene a fost un proces extrem de lent".

În ceea ce priveşte intenţia exprimată de preşedintele Traian Băsescu ca formatul de negociere pentru Transnistria să fie extins de la "5 plus 2" (părţile implicate – R. Moldova şi Transnistria, mediatorii – Rusia, Ucraina şi OSCE, observatorii – UE şi SUA), astfel încât şi România să facă parte din el, Hovdkinn a respins această variantă printr-un răspuns diplomatic. "După cum ştiţi, România face parte din UE, iar UE ia parte la negocieri, astfel că şi România este reprezentată", a subliniat ambasadorul.

Ca diplomat, Hovdkinn spune că nu poate să insiste asupra alegerilor parlamentare care se vor desfăşura în R. Moldova la primăvară, dar a pus accent pe libertatea de exprimare a presei. "Bineînţeles că în calitate de diplomat nu pot să îmi exprim opiniile în legătură cu alegerile care vor urma în R. Moldova. Sperăm că alegerile se vor desfăşura într-un mod democratic şi în concordanţă cu legea, că va fi un proces deschis şi corect. Mai ales îmi exprim speranţa că mass-media de acolo vor avea posibilitatea să relateze liber şi echilibrat despre toate partidele. În trecut au fost o deficienţe în acest domeniu şi au existat critici legate de faptul că procesul jurnalistic nu se poate desfăşura în mod corect", atrage atenţia ambasadorul.

Diplomatul norvegian, a cărui ţară a respins de două ori aderarea la UE, dar este membră fondatoare a NATO, consideră că grăbirea negocierilor dintre UE şi Chişinău şi includerea Moldovei în pachetul Balcanilor de Vest depind de capacitatea şi voinţa politică a Chişinăului de a îndeplini criteriile de aderare. "Norvegia speră că R. Moldova va îndeplini curând criteriile pentru aderarea la UE. Depinde mai mult de Republica Moldova decât de UE. Uniunea a instituit o serie de condiţii de admitere, dar se pare că alte ţări din Balcanii de Vest sunt mai aproape de a îndeplini criteriile impuse de UE. Aşa că tot ceea ce pot să spune este că depinde de ceea ce reuşeşte R. Moldova să facă", a conchis ambasadorul.