Interlic.md

Dialogul dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană a fost unul mai rezervat, în special din partea Comunităţii Europene, care în repetate rînduri a atenţionat autorităţile Republicii Moldova asupra stării degradante a democraţiei şi libertăţii de exprimare din ţară, constată experţii de la centrul independent Expert –Grup, în nr. 12 al publicaţiei „Euromonitor”. 

Totodată, potrivit experţilor, comunitatea europeană este îngrijorată de ultimele modificări ale Codului Electoral care măresc pragul electoral, interzic blocurile electorale, precum şi alegerea persoanelor cu cetăţenie dublă în funcţii publice. Principalele realizări au fost legate de: lansarea negocierilor neformale privind conţinutul viitorului cadru juridic moldo-comunitar, lansarea Platformei de Cooperare a Parteneriatului de Mobilitate UE-Moldova şi a proiectului twinning pentru Parlamentul R. Moldova.

În domeniul instituţiilor democratice s-au constatat realizări moderate, dar şi aprofundarea unor probleme raportate în perioadele anterioare. Printre realizările moderate se numără consolidarea legislaţiei privind drepturilor copilului, angajaţilor şi deţinuţilor, acţiunile autorităţilor în îmbunătăţirea condiţiilor în locurile de detenţie, dezvoltarea dialogului autorităţilor cu societatea civilă şi descreşterea numărului de condamnări la CEDO comparativ cu alte perioade analizate. Principalele probleme au fost observate se referă la: menţinerea fenomenului de încălcare a drepturilor omului (dreptul la libera exprimare, dreptul de a fi informat, dreptul la un proces echitabil, dreptul proprietăţii etc.) implementarea defectuoasă a legislaţiei privind drepturile omului, situaţia degradantă a mass-media şi menţinerea unui acces limitat la informaţie, tergiversarea adoptării şi aplicării mai multor legi în domeniu, aplicarea necoerentă a reformelor.

Referindu-se la conflictul transnistrean, Expert-Grup notează că eforturile îndreptate spre reluarea procesului de negocieri în format “5+2” nu s-au soldat cu vreun rezultat. În perioada de referinţă procesul reglementării transnistrene a fost influenţat de războiul ruso-georgian, precum şi de consecinţa acestuia – recunoaşterea de către Rusia, mediator şi pacificator în cadrul conflictelor separatiste din Georgia, a independenţei Abhaziei şi Osetiei de Sud. După războiul ruso-georgian din august 2008 Federaţia Rusă a întreprins iniţiative de a reduce importanţa formatului de negocieri “5+2”. În acest scop Preşedintele Medvedev a pledat în favoarea unui format “2+1”, în cadrul căruia să fie adoptate deciziile, pentru ca ulterior să fie confirmate, dîndu-li-se legitimitate mai mare în formatul “5+2”. Autorităţile moldovene şi-au menţinut opţiunea în favoarea formatului “5+2”. Opţiunea respectivă, cu excepţia Rusiei, a fost susţinută de ceilalţi mediatori şi observatori ai procesului de negocieri – OSCE, SUA, UE, şi Ucraina. În aceeaşi ordine de idei autorităţile moldovene au reiterat cu diferite ocazii principiile elaborate în ultimii ani pentru soluţionarea diferendului transnistrean.

Deşi au fost declarate drept prioritare şi au determinat acordarea atenţiei speciale, reformele din sectorul Justiţiei au continuat să fie implementate cu mari deficienţe. Deşi se atestă o anumită sporire a transparenţei înfăptuirii justiţiei, rămîn valabile îngrijorările privind tergiversarea examinării cauzelor, existenţa corupţiei; limitarea Independenţei judecătoreşti, imixtiunea politică. Sînt practic invizibile eforturile pentru sporirea finanţării instanţelor, nu este promovată majorarea salarizării şi a numărului de judecători, nu a crescut numărul personalului auxiliar, remunerarea acestuia rămîne deplorabilă. Eforturile de implementare a măsurilor alternative sînt susţinute de instituţiile internaţionale şi organizaţiile societăţii civile, în timp ce resursele acordate de stat în acest sens sînt minore.

Evoluţiile în domeniul comerţului extern au continuat să fie echivoce. Pe de o parte, în anumite sectoare, exportatorii moldoveni folosesc plenar preferinţele comerciale autonome. Într-adevăr, cotele pentru vinuri şi zahăr sunt aproape epuizate. Pe de altă parte, progresul este împiedicat de ajustarea încetă a normelor sanitare şi fito-sanitare moldoveneşti la cele comunitare şi ca rezultat unele companii nu pot beneficia de aceste preferinţe. În ultimul timp procesul de ajustare s-a accelerat, însă implementarea practică a acestor norme nu este asigurată în mod necesar. În acelaşi timp, creşterea deficitului comercial continuă cu ritmuri alerte, fiind susţinută cererea internă robustă. Totuşi, rata de creştere a exporturilor este destul de înaltă, iar Uniunea Europeană şi-a consolidat poziţia top ca destinaţie pentru exporturi moldoveneşti. În domeniul vamal, procesul de implementare a „ghişeului unic” este aproape finisat, însă rapoartele internaţionale rămîn foarte rezervate în ceea ce priveşte progresele Republicii Moldova în reducerea barierelor în comerţul extern.

Totodată, în trimestrul 3 al anului curent au fost înregistrate o serie de progrese în sfera climatului de afaceri. Astfel, Guvernul a adoptat o hotărîre de implementare a principiului „ghişeului unic” în activitatea Camerei de Licenţiere, dar aplicarea practică a acestuia se loveşte de rezistenţa opusă de unele autorităţi şi instituţii cu funcţii de reglementare şi control şi de probleme tehnice. Constituirea Agenţiei Transporturilor ca organism unic de reglementare a sectorului transporturilor este o altă evoluţie salutabilă. În acelaşi timp, este important ca noua structură să se debaraseze de conflictele de interese care au erodat activitatea Ministerului Transporturilor şi Agenţiei de Stat pentru Aviaţia Civilă, cele două autorităţi pe baza cărora a fost creată noua Agenţie. Totodată, progresul a fost adumbrit de unele scandaluri corporative şi de proprietate care ar putea să aducă din Moldova în atenţia Curţii Europene pentru Drepturile Omului. În noua ediţie a Doing Business 2009 poziţiile relative ale Moldovei din nou s-au înrăutăţit, dar aceasta este determinat şi de faptul că unele reforme implementate în 2008 nu au nimerit, din considerente metodologice, în atenţia experţilor evaluările cărora au stat la baza ratingului. Politica dubioasă de dezvoltare economică pe baza „zonelor economice libere” şi-a găsit continuare prin crearea Aeroportului Internaţional Liber „Mărculeşti”.