Criza enegiei termice în Chişinău a ajuns la apogeu. Săptămâna aceasta Guvernul, care declarase anterior că nu se va implica, a venit cu soluţia miraculoasă: un memorandum între între autorităţile capitalei şi Societăţile „Moldova-Gaz" şi „Termocom" şi un tarif de 740 lei pentru o gigacalorie.
Potrivit respectivului document, Consiliul municipal urmează să aprobe un nou tarif la energia termică, de 740 lei/Gcal, dintre care populaţia să achite doar 540 lei, iar restul să fie achitate din bugetul municipal. Locuitorii vor mai beneficia şi de compensaţii pentru consumul de energie termică, conform regulamentului aprobat în luna octombrie a.c. De asemenea, autorităţile locale urmează să achite „Termocom"-ului 148 de mil., sumă care constituie datoriile actuale ale municipalităţii, dar şi alte 60 mil. lei, datorii care se vor acumula până la sfârşitul anului curent.
În acelaşi timp, „Moldova-Gaz" va relua livrarea gazelor naturale la parametrii normali către furnizorul de agent termic, iar „Termocom"-ul va asigura în continuare livrarea agentului termic către toate obiectivele din oraş.
Sectoarele Buiucani şi Centru, dar şi suburbiile municipiului au fost deconectate de la căldură încă la 4 noiembrie a.c., după ce „Moldova-Gaz" a întrerupt furnizarea gazelor naturale către „Termocom". Motivul iniţial a fost neachitarea datoriilor curente, de 36 mln. Lei, pentru consumul de gaze naturale. La 7 noiembrie curent, municipalitatea a achitat Societăţii „Moldova-Gaz" această sumă, însă nu s-a reluat livrarea gazelor naturale şi a agentului termic. Tot atunci, reprezentanţii acestor societăţi au declarat că în municipiu va fi reluată livrarea căldurii abia după aprobarea de către Consiliul municipal Chişinău a unui nou tarif pentru energia termică, de 822 lei/Gcal. Autorităţile municipale au respins însă această condiţie, calificând acţiunile drept şantaj politic, care au scop discreditarea imaginii administraţiei oraşului Chişinău. Joi, 13 noiembrie, Consiliul Municipal urmează să adopte tariful la energia termică.
Totodată, compania suedeza SWECO, a propus un tarif de 875 lei pentru o gigacalorie.
Pe de altă parte, experţii naţionali de la Institutul de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul" au prezentat miercuri, 12 noiembrie, studiul „Dinamica şi structura tarifului la agent termic în municipiul Chişinău".
Potrivit calculelor efectuate de IDIS „Viitorul", tariful pentru sezonul de încălzire 2008 - 2009, care ar permite acoperirea tuturor costurilor, dar şi ar asigura un profit Societăţii „Termocom", ar fi de circa 651,71 lei/GCal.
Expertul de la IDIS „Viitorul", Victor Parlicov declarat că există greşeli de calcul foarte semnificative în cadrul anexelor prezentate de SA"Termocom" la solicitarea sa de majorare a tarifelor, ceea ce înseamnă că preţul tarifelor ar putea fi şi mai mic. „În cârca consumatorilor sunt puse cheltuieli nejustificate, care contravin metodologiei de calcul şi, implicit, legislaţiei în vigoare. Bunăoară, am constatat cu surprindere că agentul termic utilizat în procesul tehnologic este casat consumatorului la preţul de 6135 lei pentru o gigacalorie, astfel obţinându-se venituri nejustificate în sumă de 89, 5 mln MDL, pe când costul real este doar de 5,4 mil. lei", a explicat expertul IDIS Viitorul Victor Parlicov.
În acelaşi timp, s-a depistat o marjă de eroare de 45,5 mii Gigacalorii la prezentarea cheltuielilor şi consumurilor reale ale întreprinderii pentru anul 2007. Aceste date au fost prezentate la 15 octombrie, în una din anexele la solicitarea de majorare a tarifului până la 822 lei/GCal. Victor Parlicov a mai menţionat că SA "Termocom" cumpără angro ţevi pentru reparaţia reţelelor magistrale, surplusul fiind ulterior vândut. Iar aceste cheltuieli sunt incluse ulterior în tarif.
Expertul IDIS „Viitorul" a menţionat că primarul a solicitat să-i fie prezentate trei tipuri de ratife: „roşu"- strict costurile pentru producerea şi distribuirea energiei termice (fără a se lua în calcul fondul de salarii al angajaţilor „Termocom"), „galben" - cheltuielile aferente şi posibilitatea de a face unele investiţii, şi tariful „verde"- in care sunt incluse toate cheltuielile pe care intenţionează să le faca „Termocom". „Tariful calculat de IDIS Viitorul este la mijlocul tarifului „galben"", a explicat Parlicov, menţionând că toate calculele au fost făcute conform metodologiei ANRE.
Deci, în prezent avem deja mai multe variante de tarif. Tariful propus de IDIS „Viitorul" este cel mai mic, dar şi acesta nu e real, dacă ţinem cont de faptul că el include fondul de salarii al „Termocom", de peste 60 mil. lei, din care numai salariul directorului constituie 15 mii lei. Apropo, salariul mediu la Termocom este de 3,3 mii lei, peste media pe ţară care este circa 2700 lei şi asta în condiţiile în care „Termocom" este declarată falimentară. Paradoxal!
La fel cum este paradoxal şi faptul că „Termocom" cumpără de la CET-uri energia termică la preţul de 400 lei/Gcal, iar consumatorilor le-o propune la preţ dublu - de 822 lei! Nemaivorbind de faptul că energia termică de la CET-uri este un produs rezidual. (cine a învăţat electrotehnica pe timpurile sovietice trebuie să ştie cum funcţionează centralele cu termoficare. Acest produs rezidual, rezultat în urma răcirii turbinelor, trebuie evacuat de la CET-uri. Citisem undeva că în Constanţa populaţia beneficiază de agent termic gratuit, de la centrala electrică locală cu termoficare).
De fapt, costul apei pentru răcirea turbinelor de la CET-uri trebuie să fie inclus în costul energiei electrice. Prin urmare, consumatorii achită costul apei calde de trei ori: o dată, la achitarea energiei electrice, a doua oară când „Termocomul" cumpără această apă caldă la preţul de 400 de lei/Gcal şi în sfârşit a treia oară - dublu faţă de preţul apei calde livrate „Termocom"-ului de la CET-uri. Şi, până la urmă cine este falimentar? Adevărat, „Termocom"-ul, iar populaţia este nevoită să îngheţe şi să aştepte, înfrigurată, noul tarif, pe care majoritatea nu va putea să-l achite. Nemaivorbind de faptul că acastă situaţie a fost politizată la maximum, autorităţile municipale fiind învinuite de incompetenţă şi neprofesionalism de către puterea centrală.
Este nevoie de o restructurare a întregului sistem termoenergetic din Chişinău şi electroenergetic din ţară şi renunţarea la acest intermediar -"Termocom". Însă în joc sunt puşi bani mulţi, resurse energetice importate din Rusia şi interesele geopolitice ale Moscovei. Nu este exclus faptul că actuala ctiză din domeniul termoenergetic din capitală este un scenariu regizat de Moscova. Să nu uităm că Rusia (prin Gazrpom) deţine 50% din Moldovagaz, iar prin Transnistria alte circa 14%. Astfel, acest scenariu, pe de o parte, îl pune în lumină proastă pe liberalul Dorin Chirtoacă, care este incomod Moscovei prin atitudinea sa tranşantă şi verticală faţă de valorile naţionale şi adeziunea faţă de aspiraţiile europene. Populaţia va fi nemulţumită că a fost lăsată în prag de iarnă fără căldură şi va cere demiterea acestuia. Pe de altă parte, prin sistarea cu 30% a livrărilor de gaze către CET-uri, Moscova ar putea şantaja Chişinăul fie să cedeze poziţiile în problema transnistreană, fie să cedeze CET-urile şi Termocom-ul în contul datoriei la gaze, care constituie în mare parte datoria Transnistriei.
