CEDO este de părere că legea care interzice persoanelor cu multiplă cetăţenie accesul la funcţii publice în Republica Moldova este una discriminatorie şi contrară Convenţiei pentru drepturile omului şi Convenţiei pentru cetăţenie.
Potrivit Curţii Europene pentru Drepturile Omului, într-o democraţie, loialitatea faţă de un stat nu neapărat înseamnă loialitatea faţă de guvernarea acestui stat sau faţă de un anumit partid politic.
Curtea de la Strasbourg a făcut publică marţi decizia adoptată la 4 noiembrie pe marginea plângerii prin care primarul de Chişinău, Dorin Chirtoacă, vicepreşedinte al Partidului Liberal, şi Alexandru Tănase, vicepreşedinte al Partidului Liberal Democrat, contestau restricţiile introduse la ocuparea de demnităţi publice pentru deţinătorii de mai multe cetăţenii, modificări introduse de Parlamentul moldovean în luna aprilie la legea cu privire la cetăţenie.
Ambii petiţionari au reclamat în faţa Curţii faptul că adoptarea unei interdicţii ce limitează accesul unui număr mare de cetăţeni ai Republicii Moldova la funcţia de deputat constituie o măsură antidemocratică şi disproporţionată, fiind adoptată în ajunul alegerilor parlamentare din 2009. Guvernul român a susţinut poziţia petiţionarilor în memoriul depus la Curte în calitate de terţă parte.
Ambii reclamanţi, Alexandru Tănase şi Dorin Chirtoacă, au dobândit cetăţenia României făcând public acest fapt. Prin urmare, ca rezultat al promulgării Legii nr. 273, ambii reclamanţi nu pot accede la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova sau la alte funcţii publice în stat fără a renunţa la cetăţenia română.
Examinând admisibilitatea cererii, Curtea a declarat inadmisibilă partea înaintată de petiţionarul Dorin Chirtoacă, motivând că acesta intenţionează să-şi păstreze mandatul de primar, iar în alegerile din 2009 va participa numai pentru a acumula mai multe voturi partidului său, dar nu pentru a obţine şi exercita un mandat parlamentar.
În privinţa lui Alexandru Tănase, Curtea a admis spre examinarea plângerea, considerând că acesta s-a demonstrat a fi un politician activ şi binecunoscut în Moldova, iar intenţia sa de a candida şi obţine un mandat parlamentar este fermă.
Avocata Janeta Hanganu, care a pledat în acest caz în instanţa de la Strasbourg, a declarat pentru NewsIn că CEDO, în decizia sa pe marginea acestui caz, a constatat că Legea 273 este contrară Convenţiei europene pentru drepturile omului şi Convenţiei europene pentru cetăţenie, deoarece instituie un tratament discriminatoriu pentru cetăţenii care au o singură cetăţenie şi cei care au multiplă cetăţenie. Pe de altă parte, legea nu serveşte obiectivului pe care Guvernul moldovean şi l-a propus să-l atingă – să obţină loaialitatea angajaţilor faţă de stat. "Cei de la CEDO au considerat că un stat trebuie să găsească alte pârghii şi metode pentru a garanta loialitatea funcţionarilor săi şi că restrângerea accesului acestora la funcţii publice nu poate fi o soluţie", a declarat Janeta Hanganu.
Aplicată la situaţia din Republica Moldova, decizia CEDO ar însemna abrogarea legii 273, a adăugat avocata.
Conform cercetărilor Curţii, Moldova este unica ţară din cadrul Consiliului Europei care, deşi permite multipla cetăţenie, interzice persoanelor ce o deţin să fie eligibile pentru funcţii publice, inclusiv pentru funcţia de deputat în Parlament. Acest lucru este surprinzător în special pentru că în 2002 şi 2003 Guvernul a permis multipla cetăţenie, fără a menţiona despre eventualele restricţii aduse drepturilor politice.
Ţinând cont de evoluţia politică din Republica Moldova, de factorii istorici şi politici specifici acesteia, Curtea nu consideră că există vreo justificare pentru Legea nr. 273. Această concluzie este consolidată de impunerea acestei restricţii cu mai puţin de un an înainte de alegerile parlamentare. Curtea nu poate trece cu vederea incompatibilitatea acestei legi cu recomandările Consiliului Europei în domeniul electoral şi că Guvernul nu a reacţionat în nici un fel la semnalele de îngrijorare ale Consiliului Europei.
Curtea a recomandat Guvernului folosirea altor metode pentru a asigura loialitatea faţă de stat a aleşilor parlamentari, precum ar fi jurământul utilizat în multe state europene. Curtea a mai adăugat în acest sens că într-o democraţie, loialitatea faţă de un stat nu neapărat înseamnă loialitatea faţă de actuala guvernare a acestui stat sau faţă de un anumit partid politic.
Janette Hanganu este de părere că actualul Guvern şi Parlament vor încerca să tergiverseze aplicarea acestei decizii a Curţii de la Strarbourg, făcând uz inclusiv de dreptul de a contesta decizia în Marea Cameră a CEDO în decurs de trei luni de la data la care a fost făcută publică – adică de marţi, 18 noiembrie. "Guvernul şi Parlamentul actual vor încerca să nu execute această decizie a CEDO, sub o formă sau alta, însă cu certitudine că următoarea guvernare va fi obligată să respecte această hotărâre a instanţei europene", a spus avocata. Potrivit ei, reclamanţii nu au formulat nicio solicitare de prejudicii materiale, fiind reclamată doar acoperirea chltuielilor de judecată.
Guvernarea de la Chişinău a declarat că restricţia de a deţine funcţii publice cu acces la secretul de stat pentru persoane cu multiple cetăţenii are drept scop asigurarea loialităţii funcţionarilor publici faţă de statul moldovenesc.
Opoziţia de la Chişinău a declarat atunci că legea este întreptată împotriva deţinătorilor de cetăţenie română, deoarece Federaţia Rusă, spre deosebire de România, nu publică listele celor cărora le acordă cetăţenie.
La doar o lună de la intrarea în vigoare a legii, CEDO a decis, la 17 iunie 2008, examinarea cererii lui Chirtoacă şi Tănase în regim de urgenţă. Până la 12 august 2008, Guvernul Republicii Moldova urma să prezinte explicaţii la CEDO privind încălcările pretinse de reclamanţi. În plus, până la 3 septembrie 2008 pe această cauză a fost depus şi un memoriu de către Guvernul României, care a susţinut pretenţiile reclamanţilor.
Sursa: NewsIn
