“Rezultatele summit-ului şefilor de guvern din CSI la Chişinău au permis participanţilor ruşi să declare răspicat privind trecerea în timpul apropiat la achitările în ruble pentru livrările de resurse energetice ruseşti. Mai mult, precum a declarat luni vicepremierul rus Igor Şuvalov, după aceasta va urma convertirea în ruble a rezervelor valutare din Belarus şi Moldova”, scrie marţi, “Nezavisimaia Gazeta”.
Totodată, publicaţia rusă notează că, în condiţiile când rubla îşi pierde poziţiile faţă de dolar şi autorităţile admit o depreciere treptată a acesteia, experţii consideră că această decizie poartă un caracter mai mult politic decât economic.
“În timpul apropiat Belarusul îşi va plasa rezervele în ruble, iar după ea va urma şi Moldova”, a declarat vicepremierul Igor Şuvalov pentru publicaţia “Rossiiskaia Gazeta”. Potrivit lui, actuala criză mondială a stimulat Rusia să caute şi să identific noi parteneri, cărora le-ar putea livra resurse energetice contra ruble. Şi aceşti parteneri ar putea fid oar membrii CSI. “În cel mai scurt timp vom face publice deciziile nostre, - a declarat Şuvalov. – Şi acestea vor fi nişte decizii neobişnuite”.
Totodată, vecinii Rusiei în CSI, deocamdată se abţin de la comentarii detaliate. Precum a declarat pentru NG prşedintele comisiei pentru iniţiative legislative din parlamentul Moldovei, Vladimir Ţurcan, „parlamentul nu ştie nimic despre aceasta”. „Cred că este vorba despre achitările reciproce, - a presupus el. – Dar şi în acest caz se poate vorbi doar de relaţiile reciproce şi acordurile dintre doi agenţi economici. Acest fapt nu ţine de guverne”. Cât priveşte posibilitatea de a converti în ruble resursele sau rezervele valutare, în opinia lui, acest fapt pentru Moldova este imposibil. „Belarusul şi Rusia construiesc un stat unional, şi, poate în csdrul acestor relaţii speciale şi se planifică trecerea la valuta aliatului”, a presupus Ţurcan. – În orcie caz, acesta nu este formatul Moldovei”.
La rândul său, deputatul parlamentului, ex-premierul Dumitru Braghiş a menţionat că „în condiţiile de criză, când dolarul şi euro au anumite probleme, trecerea rezervelor valutare ale ţării în altă valută devine atractivă, inclusiv pentru Moldova”. Însă întrebarea este pe cât de pregătită este pentru acasta Rusia, a menţionat el.
Potrivit datelor oficiale, rezervele valutare ale Moldovei şi Belarusului în octombrie curent au constituit, respectiv, 1,8 mlrd. dolari şi peste 4 mlrd. dolari. Adică, în total, acestea nu depăşesc 6 mlrd. dolari SUA, ceea ce pentru rubla rusească, pentru susţinerea cursului căreia Banca Rusiei cheltuie zilnic câteva miliarde de dolari, ar putea fi un sprijin prea slab. Totodată, nu este clar dacă Minskul şi Chişinăul vor adeveri aşteptările declarate ale Moscovei.
În opinia expertului belarus în economie, Mihail Zalesski, deocamdată, probabil că nu este vorba despre rezerve. „Acestea sunt consecinţele unor formulări inexacte şi pripite, care sunt lansate atât de persoanele noastre, cât şi de persoanele voastre oficiale.- consideră analistul. .- Rezervele noastre valutare în aur nu sunt comparabile şi nu ele se au în vedere. Probabil, se vorbeşte despre achitările recirproce la livrările de gaze şi petrol”. Anual, prin Belarus sunt tranzitate produse petroliere în valoare de 225 mlrd. dolari şi de obicei, Moscova şi Minskul fac bilanţul total. „Acum, însă, acesta ar putea fi calculat în ruble. Ca un naţinalist belarus eu ar trebuie să strig: vin ruşii! Şi să pledez împotriva. – spune economistul.- Însă din puncet de vedere pragmatic, salut acest pas, deoarece el permite celor două state să-şi sincronizeze acţiunile pentru depăşirea crizei”.
Experţii ruşi sunt mai critici în privinţa avantajelor pe care l-ar putea avea Rusiei în urma trecerii în ruble a rezervelor Moldovei şi Belarusului. „Aceasta nu seamănă deloc cu o decizie economică, - consideră şeful departamentului analizei strategice din cadrul companiei FBK Igor Nikolaev. – În condiţiile când rubla scade faţă de dolar, această trecere nu poate fi argumentată din punct de vedere economic. Probabil că în prezent are loc un târg, legat de acordarea de către Rusia a unui credit în valoare de 2 mlrd. dolari Belarusului şi dezbateri privind preţul la resursele energetice. În acest caz este posibil un compromis: Moscova alocă creditul şi cedează din preţul la gaze, iar Minskul se achită în ruble. Pentru Rusia, din punct de vedere al întăririi valutei sale, această decizie ar fi un plus incontestabil, însă ţinând cont de rezervele infime ale Belarusului, ar fi un plus infim”.
Totodată, partenerul companiei „2К Audit – Consultări de Afaceri” (2K- Аудит – Деловые консультации») Ivan Andrievski menţionează că trecerea la achitările în ruble pentru resursele energetice poartă anumite riscuri, „Conjunctura schimbătoare a pieţelor de materie primă şi lipsa unei burse interne şi a instrumentelor în ruble scade considerabil interesul partenerilor comerciali. – consideră expertul. – Deşi, într-o perspectivă mai îndelungată, crearea unei zone a rublei în spaţiul post-sovietic ar putea contrubui la întărirea valutei ruseşti”. Potrivit lui, trecerea la achitările în ruble va fi îndelungată şi ar putea dura 5-10 ani. În ce priveşte Moldova, în legătură cu alegerile parlamentare din anul viitor, valuta rusească în rezervele valutare ar putea apărea nu degrabă, consideră Andrievski.
Amintim că, pentru prima dată, ideea trecerii la achitările în ruble a fost lansată de preşedintele rus Vladimir Putin în 2006, în mesajul său către Adunarea Federală a Rusiei. El vorbea atunci despre necesitatea creării unei burse de comercializare a gazelor şi petrolului contra ruble ruseşti, pentru a extinde zona de influenţă a rublei.
Totodată, în martie 2008, administraţia concernului Gazprom anunţa supra posibilităţii de a trece la achitarea în ruble ruseşti a plăţilor pentru livrarea gazului în ţările Comunităţii Statelor Independente în legătură cu instabilitatea sistemului financiare mondial. Vicepreşedintele Consiliului de Administraţie al concernului „Gazprom” Andrei Kruglov menţiona că efectuarea plăţilor în ruble pentru consumul de gaze este foarte actuală, dar nu se ştie când ar putea fi aplicată această schemă. Kruglov nu a exclus însă că prima etapă în schema respectivă ar presupune utilizarea rublei ruseşti ca mijloc de plată pentru gaz pentru ţările CSI.
Tot în martie, directorul direcţiei analiză de piaţă a băncii Sobinbank Aleksandr Razuvaev amintea că variana includerii Belarusului în zona rublei a fost examinată încă la începtul acestui deceniu, însă atunci preşedintele belarus Alekdandr Lukaşenko declara că ar trebui să existe două centre de emitere a rublei - la Moscoca şi la Minsk, fapt cu care Kremlinul nu a fost de acord. În opinia analistului, declaraţia lui Kruglov poate fi examinată împreună cu alte idei, expuse la Krasnoiarsk de către preşedintele ales Dmitri Medvedev, precum şi cu ideile prezentate de ministrul finanţelor Aleksei Kudrin, care s-a pronunţat pentru crearea zonei rublei pe teritoriul CSI şi crearea la Moscova a unui centru financiar mondial.
Şi iată, că, recent, preşedintele Medvedev a relansat din nou această idee – mai întăi în mesajul adresat Adunării Federale, iar apoi în cadrul reuniunii G20 din SUA. Potrivit lui, trecerea la achitările în ruble este un pas necesar, iar scopul final este de a transforma rubla rusească în una din valutele regionale. Rubla puternică este necesară pentru a crea în Rusia unul din centrele mondiale financiare principale, susţin autorităţile ruse. „Un semenea centrul trebuie să servească drept nucleul unui sistem financiar rusesc independent şi competitiv”, a spus preşedintele rus.
De notat că, precum a anunţat agenţia BELTA, Rusia şi Belarusul au semnat deja la 13 noiembrie curent, acordul de împrumut, conform căruia Rusia va acorda Belarusului 2 mlrd. dolari SUA, pe un termen de 15 ani, cu o vacanţă de 5 ani, la dobânda LIBOR+3%.
Potrivit presei ruse, prima tranţă de 1 mlrd, va fi alocată în zilele apropiate, iar cealaltă – în 2009. Una din condiţiile acordării creditului este achitarea în ruble. „Aceasta va fi contribuţia noastră la conferirea rublei ruseşti statutului de valută regională”, a declarat ministrul finanţelor din Belarus Andrei Harkoveţ pentru publicaţia rusă „Kommersant”.
Totodată, presa rusă scrie că Banca Rusiei va promova o politică de depreciere lentă a rublei faţă de dolar şi euro, iar până la finele anului 2008 cursul va fi de 30 ruble pentru un dolar. În condiţiile ieftinirii petrolului, capitalul din Rusia este scos masiv. Potrivit experţilor ruşi, din deprecierea rublei vor avea de câştigat exportatorii, totodată, inflaţia va creşte, fapt ce va avea un impact nefast asupra păturilor sărace ale populaţiei.
Totodată, revenind la Moldova, ponderea rublei ruseşti în rulajul valutar al Moldovei a revenit la nivelul înregistrat la începutul anului 2008, după ce în luna mai a crescut până la 22,95%. Potrivit BNM , în septembrie ponderea rublei ruseşti în rulajul pieţei valutare a Moldovei a constituit 3,81%. Aceasta s-a diminuat faţă de luna precedentă cu 0,21 puncte procentuale.
Potrivit datelor Băncii Naţionale, în luna mai rubla rusească s-a poziţionat pe locul doi după dolarul american în rulajul pieţei valutare din Moldova. Astfel, ponderea rubleie ruseşti în rulajul pieţei valutare a crescut până la 22,95 %, devansând moneda euro, ponderea căreia a constituit 22,32% din rulajul total. Pe locul întâi s-a plasat dolari SUA cu o pondere de 54,23% şi un rulaj de 521 mil. dolari SUA. Rulajul rubleie ruseşeti în luna mai a constituit 220,6 mil. (în dolari SUA) sau 22,95% din rulajul total faţă de 3,17% în luna mai 2007.
Potrivit Băncii Naţionale a Moldovei, tendinţa de majorare a cotei rublei ruseşti s-a accentuat, în special, în luna februarie 2008, când acest indice a atins 12,06 % faţă de 4,57% în ianuarie 2008. În martie 2008, acest indice a scăzut nesemnificativ până la 11,57%, pentru ca în aprilie să înregistreze un nivel aproape dublu de 20,32%. Pentru comparaţie, ponderea medie a rublei ruseşti în rulajul pieţei valutare în 2007 a constituit 2,9%. Pe fundalul majorării cotei rublei ruseşti, se atestă o reducere a ponderii euro şi a dolarului în rulajul pieţei valutare. Astfel, cota operaţiunilor efectuate în dolari americani s-a redus de la 66,75% în mai 2007 până la 54,23% în mai 2008, a valutei europene - de la 28,83% până la 22,32%, respectiv. În anul 2007, rulajul pieţei valutare din Moldova a constituit echivalentul a 5,7 mlrd. dolari SUA, iar în luna mai 2008 – 961 mil. dolari SUA.
